Colliers: Tot mai puţini români îşi permit să cumpere locuinţe

Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuinţă pe care o deţin în proprietate, un procent semnificativ sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu realizat, la începutul acestui an, de Unlock Market Research pentru Colliers, pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Interesul pentru achiziţia unei locuinţe a scăzut în 2025 la 35%, comparativ cu aproximativ 44% în anii anteriori, pe fondul creşterii preţurilor şi al condiţiilor mai restrictive de creditare. În acelaşi timp, doar 6% dintre cei care nu locuiesc deja cu chirie intenţionează să se mute în chirie, un procent în scădere faţă de circa 10% în anii precedenţi. Oferta limitată de locuinţe noi şi costurile în creştere au transformat închirierea dintr-o soluţie temporară într-o alternativă viabilă pe termen mediu. Totodată, chiriaşii devin mai exigenţi, căutând locuinţe moderne, complet mobilate şi dotate cu facilităţi suplimentare, ceea ce marchează o schimbare semnificativă în dinamica pieţei rezidenţiale.

"Deţinerea unei locuinţe rămâne un obiectiv important pentru majoritatea românilor, însă accesibilitatea tot mai redusă din zonele centrale şi condiţiile stricte de creditare au dus la o scădere a intenţiei de cumpărare. În acelaşi timp, oferta limitată de apartamente noi şi numărul tot mai mic de ansambluri rezidenţiale aflate în construcţie au accelerat creşterea preţurilor, reducând şi mai mult interesul pentru achiziţii. În acest context, închirierea nu mai este doar o soluţie de tranziţie, ci o alternativă viabilă pe termen mediu. Chiriaşii nu mai văd această opţiune ca pe un compromis, ci ca pe o oportunitate de a locui în spaţii mai generoase sau mai bine poziţionate, inaccesibile prin achiziţie", explică Gabriel Blăniţă, Director & Advisory Services la Colliers România, potrivit aceleiaşi surse.

Românii interesaţi de investiţii continuă să prefere piaţa rezidenţială, percepută ca o opţiune sigură pentru conservarea şi creşterea capitalului pe termen lung. Interesul pentru alternative investiţionale rămâne redus, fiind influenţat şi de un nivel mai scăzut al educaţiei financiare. Creşterea constantă a preţurilor în ultimii 10 ani pe piaţa rezidenţială reprezintă un factor de atractivitate, însă această tendinţă nu oferă o garanţie absolută. Fiecare investiţie ar trebui analizată individual, fără a se baza exclusiv pe evoluţiile generale ale pieţei.

Accesibilitatea locuinţelor variază semnificativ în funcţie de amplasare, cu o discrepanţă tot mai mare între preţurile proprietăţilor din zonele centrale, bine conectate la infrastructură, şi cele aflate la periferie. Majoritatea dezvoltatorilor se orientează către zonele metropolitane, unde raportul dintre preţul locuinţelor şi salariul mediu este mai avantajos. Totuşi, în marile oraşe, costurile ridicate îngreunează tot mai mult achiziţia unei locuinţe în zonele centrale.

"Piaţa rezidenţială se află într-un echilibru fragil între cerere şi accesibilitate, iar decizia dintre cumpărare şi închiriere este influenţată de factori economici şi personali. Analiza atentă a fiecărei opţiuni, în funcţie de resursele financiare şi de perspectiva pe termen lung, rămâne esenţială în acest peisaj imobiliar în continuă schimbare. România are una dintre cele mai mari rate de supraaglomerare din UE, ceea ce face ca necesitatea locuinţelor să rămână o prioritate, indiferent de contextul economic", conchide Gabriel Blăniţă.