Comerţul electronic: geoblocarea nejustificată continuă să pună piedici consumatorilor

Geoblocarea nejustificată, care limitează libertatea consumatorilor restricţionându-le accesul la bunuri şi servicii online în UE, continuă să fie o problemă, potrivit unui nou raport al Curţii de Conturi Europene. Regulamentul din 2018 privind geoblocarea a urmărit să combată acest tip de discriminare bazată pe cetăţenie sau pe domiciliu, dar statele membre se confruntă în continuare cu dificultăţi de ordin practic legat de acesta. Măsurile pentru asigurarea respectării legislaţiei ar trebui consolidate şi armonizate, afirmă auditorii. Iar clienţii ar trebui să fie mai bine informaţi cu privire la opţiunile de sprijin şi de protecţie. Auditorii recomandă, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de a extinde normele de combatere a geoblocării la sectoare precum serviciile audiovizuale, care nu sunt deocamdată acoperite.

Ce este geoblocarea? Este o practică prin care, de exemplu, comercianţii care îşi desfăşoară activitatea într-un stat membru al UE blochează sau restricţionează accesul clienţilor din alte state membre la interfeţele lor online, cum ar fi site-uri web şi aplicaţii, sau atunci când condiţiile pentru obţinerea bunurilor şi a serviciilor depind de situarea geografică a clientului. Regulamentul privind geoblocarea, adoptat în 2018, recunoaşte că această practică poate fi justificată în anumite cazuri, de exemplu atunci când ţările din UE au cerinţe legale diferite (de exemplu, limite de vârstă diferite pentru cumpărarea de alcool) sau când un comerciant decide să nu îşi vândă bunurile clienţilor dintr-un alt stat membru. Atunci când nu există însă o astfel de justificare, normele UE interzic comercianţilor geoblocarea rezidenţilor din UE.

"Geoblocarea limitează posibilităţile şi opţiunile aflate la dispoziţia consumatorilor, generând nemulţumiri în rândul clienţilor şi creând obstacole în calea schimbului liber de bunuri şi servicii pe piaţa unică digitală a UE", a declarat doamna Ildiko Gall-Pelcz, membra Curţii responsabilă de acest audit. "UE a adoptat norme pentru a preveni această practică, însă Curtea a identificat deficienţe în ceea ce priveşte punerea lor în practică."

Despre ce fel de deficienţe poate fi vorba? De exemplu, atunci când utilizatorii finali care achiziţionează bunuri sau servicii sunt întreprinderi, litigiile pot fi dificil de soluţionat deoarece nu este clar cine poate oferi asistenţă, în special atunci când sunt implicaţi comercianţi din afara UE care îşi desfăşoară activitatea în UE. În general, clienţii şi comercianţii nu cunosc suficient de bine opţiunile disponibile pentru protecţia consumatorilor şi pot să nu fie conştienţi că există organisme la nivel local şi la nivelul UE care oferă asistenţă. În plus, măsurile luate pentru a-i determina pe comercianţii neconformi să respecte legislaţia diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Regulile privind cine are competenţa judiciară nu sunt suficient de clare şi este dificil să se stabilească care este statul membru care ar trebui să impună sancţiuni pentru încălcări: cel din care provine clientul sau cel din care provine comerciantul? În unele ţări din UE, încălcările pot atrage răspunderea penală. În ceea ce priveşte sancţiunile, auditorii au constatat variaţii importante între statele membre (de la 5 la 26 de milioane de euro şi, în unele cazuri, sancţiuni bazate pe cifra de afaceri a comerciantului). Auditorii subliniază că, în esenţă, diferenţele de abordare ale statelor membre antrenează riscul unor condiţii de concurenţă neloiale pe piaţa unică a UE.

Atunci când a fost adoptat, Regulamentul privind geoblocarea a exclus anumite domenii care au fost identificate ca problematice, cum ar fi serviciile audiovizuale (de exemplu, serviciile de distribuţie a filmelor, platformele la cerere şi serviciile de radio/televiziune etc.). Comisia Europeană a abordat subiectul disponibilităţii conţinutului audiovizual şi al unui acces mai larg la acesta cu sectorul în cauză, dar a subliniat că trebuie să se obţină informaţii suplimentare înainte de a lua în considerare eventuale noi măsuri. Având în vedere reevaluarea preconizată a regulamentului, auditorii recomandă să se analizeze avantajele şi dezavantajele unei eventuale extinderi a domeniului de aplicare a regulamentului, pentru a vedea dacă această opţiune este sau nu mai binevenită decât modificarea altor reglementări sectoriale relevante.