Comisia de la Veneţia critică legea de desfiinţare a Secţiei speciale şi "graba" cu care a fost promulgată

Comisia de la Veneţia aduce critici dure legii pentru desfiinţarea Secţiei speciale promovată de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, trecută pe repede înainte prin parlament şi promulgată în 11 martie de către preşedintele Klaus Iohannis. Comisia de la Veneţia, sesizată de USR, spune, în punctul de vedere transmis astăzi, că regretă "graba cu care această lege controversată a trecut prin parlament şi a fost promulgată", înainte ca organismul european să îşi poată formula opinia, potrivit Hotnews.ro.

Comisia de la Veneţia recomandă restabilirea competenţelor DNA şi DIICOT în investigarea presupuselor fapte de corupţie săvârşite de procurori şi judecători, în contextul în care cele două parchete specializate au fost excluse din această schemă.

O parte din concluziile Comisiei de la Veneţia:

"Comisia de la Veneţia regretă graba cu care această lege controversată privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a trecut prin parlament şi a fost promulgată, fără a aştepta opinia Comisiei.

Desfiinţarea SIIJ nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desfiinţării secţiei ar trebui să fie asigurarea unei mai mari eficienţe în investigarea şi urmărirea penală a posibilelor infracţiuni de corupţie comise de judecători şi procurori.

Este neplauzibil ca o structură de procurori nespecializaţi la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celor de pe lângă curţile de apel să fie mai bine pregătită să efectueze investigaţii privind fapte de corupţie decât DNA, parchetul specializat pe astfel de infracţiuni de corupţie.

Având în vedere autonomia relativă a DNA şi DIICOT şi independenţa funcţională, specializarea acestora, experienţa şi mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneţia regretă că, spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în 2021, legiuitorul nu a restabilit competenţele acestor parchete specializate.

În consecinţă, Comisia de la Veneţia recomandă restabilirea competenţele acestor două parchete specializate de a investiga şi de a urmări penal infracţiunile din competenţa lor săvârşite de judecători şi procurori.

Aşa cum Comisia a subliniat şi în avizul său din 2021, trebuie reformat urgent modul în care sunt abordate plângerile formulate de persoane fizice împotriva judecătorilor şi procurorilor. În plus, sunt necesare reguli în temeiul cărora dosarele de urmărire penală să poată fi scoase din competenţa parchetelor specializate în cazul în care alte persoane sunt cercetate împreună cu magistraţii şi/sau trebuie să existe garanţii suplimentare împotriva preluării unor astfel de cazuri".

Legea privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în 11 martie, la câteva ore după ce Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că desfiinţarea Secţiei Speciale în varianta propusă de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este constituţională.

Reamintim că USR i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea de desfiinţare a SIIJ propusă de Cătălin Predoiu înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneţia. USR a atras atenţia că legea a fost adoptată în Parlament pe repede înainte, fără a aştepta avizul Comisiei de la Veneţia, spunând că propunerea legislativă făcută de ministrul Justiţiei nu implică desfiinţarea SIIJ, ci o reinventare a acestei instituţii.

Cum este scoasă DNA din ecuaţie

Actul normativ prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

DNA - singura unitate de parchet specializată în fapte de corupţie - este scoasă din schemă, dosarele privind presupuse fapte de corupţie săvârşite de magistraţi urmând să fie instrumentate de către Parchetul General şi de parchetele curţilor de apel.

Competenţele Secţiei speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European".

Nucleul central va fi la Secţia de Urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competenţe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupţie ale magistraţilor. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competenţe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din ţară.

Cei 42 de procurori vor fi propuşi de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către şefii parchetelor curţilor de apel şi vor fi desemnaţi de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul.

Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale".