Comisia Europeană are în vedere financializarea economiei europene după modelul american

Reglementările stricte în domeniul financiar reprezintă o normă în Uniunea Europeană. Pandemia Covid-19 duce totuşi la modificarea ortodoxiei europene cu privire la pieţele de capital. Comisia Europeană, executivul Uniunii Europene, a decis vineri să modifice reglementările ce se aplică pieţelor financiare astfel încât să înlesnească accesul companiilor la finanţare pe pieţele de capital şi să faciliteze practica securitizării în scopul sprijinirii băncilor europene.

Per total, Comisia a adoptat, în cadrul strategiei sale de redresare a economiei, un pachet de modificări a Regulamentului privind prospectul, ale MiFID II (Directiva privind pieţele instrumentelor financiare) şi ale normelor privind securitizarea. Potrivit Executivului european, toate amendamentele se află în centrul proiectului uniunii pieţelor de capital, "care vizează o mai bună integrare a pieţelor de capital naţionale şi asigurarea unui acces egal la investiţii şi oportunităţi de finanţare în întreaga UE".

În primul rând, Comisia a propus modificări specifice ale regimului pros­pectelor.

"Prospectul de redresare al UE: uşor de realizat - uşor de citit - uşor de controlat. Prospectul este un document pe care întreprinderile trebuie să îl divulge investitorilor lor atunci când emit acţiuni şi obligaţiuni. Executivul comunitar propune crearea unui «prospect de redresare al UE» - un tip de prospect sub formă prescurtată - pentru întreprinderile care au un istoric pe piaţa publică. Acest prospect temporar ar fi uşor de realizat pentru întreprinderi, uşor de citit pentru investitori şi uşor de controlat pentru autorităţile naţionale competente. Astfel, lungimea prospectelor s-ar reduce de la sute de pagini la doar 30. Acest lucru va ajuta întreprinderile să atragă capital, de exemplu prin emiterea de acţiuni, în loc să se îndatoreze şi mai mult.

Un al doilea set de modificări specifice ale Regulamentului privind prospectul vizează facilitarea colectării de fonduri de către bănci care joacă un rol esenţial în finanţarea redresării economiei reale", arată Comisia într-un comunicat.

Comisia a operat şi unele modificări specifice ale cerinţelor MiFID II pentru a reduce anumite sarcini administrative suportate de investitorii cu experienţă - cei instituţionali - în relaţiile dintre întreprinderi. "Investitorii cu mai puţină experienţă - cum ar fi gospodăriile care îşi investesc economiile pentru pensie - vor rămâne la fel de protejaţi ca şi înainte", susţine Comisia.

"Aceste modificări se referă la o serie de cerinţe care au fost deja identificate (în cadrul consultării publice privind MiFID/MiFIR) ca fiind excesiv de împovărătoare sau care împiedicau dezvoltarea pieţelor europene. Criza actuală face ca eliminarea sarcinilor inutile şi furnizarea de oportunităţi pieţelor emergente să fie şi mai importante. Prin urmare, Executivul comunitar propune să se recalibreze cerinţele pentru a se asigura faptul că există un nivel ridicat de transparenţă faţă de client, garantându-se totodată cele mai ridicate standarde de protecţie şi costuri acceptabile de asigurare a conformităţii pentru întreprinderile europene", mai afirmă Comisia.

• Executivul comunitar doreşte să sprijine băncile facilitând practica securitizării

Totodată, Comisia a propus un pachet de măsuri de modificare a Regulamentului privind securitizarea şi a Regulamentului privind cerinţele de capital ce au în vedere facilitarea utilizarea securitizării de către băncile europene.

Amintim că practica securitizării a fost unul din marii catalizatori ai crizei financiare globale din 2007-2008 în contextul în care practica (securitizarea creditelor ipotecare subprime în instrumente de tipul obligaţiunilor - o cauză a crizei) a condus la asumarea de riscuri excesive de către marile instituţii financiare de pe Wall Street. Problema în SUA s-a dovedit a fi faptul că ratingul acelor instrumente nu reflecta corespunzător riscul real.

"Securitizarea este un instrument prin care băncile pot să grupeze împrumuturile, să le transforme în titluri de valoare şi să le vândă pe pieţele de capital. Scopul acestor modificări este de a facilita utilizarea securitizării în redresarea Europei, permiţând băncilor să îşi extindă activitatea de creditare şi să elimine din bilanţ expunerile neperformante. Este util să se permită băncilor să transfere o parte din riscul împrumuturilor acordate IMM-urilor către pieţe, astfel încât băncile să poată acorda în continuare credite IMM-urilor", mai arată Comisia.

Securitizarea, printre celelalte modificări, va duce probabil la financializarea mai puternică a economiei europene după modelul american unde companiile se finanţează mai degrabă din pieţele de capital decât de la bănci spre deosebire de economia UE. Ţările UE sunt în discuţii de ceva ani pe subiectul modificării structurii de finanţare a economiei către modelul american, asta şi în contextul în care dobânzile ultra-scăzute din ultimii ani au slăbit considerabil bilanţurile băncilor şi abilitatea acestora de finanţare a economiei reale, asta fără impactul crizei Covid-19.

• Valdis Dombrovskis: "În luna septembrie va fi prezentat un plan de acţiune mai amplu privind uniunea pieţelor de capital"

"În special, Comisia propune crearea unui cadru specific pentru securitizarea în bilanţ simplă, transparentă şi standardizată, care ar beneficia de un tratament prudenţial care să reflecte gradul real de risc al acestor instrumente. În plus, Comisia propune eliminarea obstacolelor de reglementare existente în ceea ce priveşte securitizarea expunerilor neperformante. Acest lucru poate ajuta băncile să elimine expunerile neperformante care, din cauza crizei provocate de coronavirus, este posibil să crească. Modificările prezentate astăzi (vineri - n.r.) se bazează pe activitatea şi pe analizele ample efectuate în 2019 şi 2020 de Autoritatea Bancară Europeană", arată Comisia.

Totodată, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al CE pentru economie, dă de înţeles că "în luna septembrie va fi prezentat un plan de acţiune mai amplu privind uniunea pieţelor de capital".

• Iancu Guda: "Modificările nu vor aduce transformări structurale în ceea ce priveşte finanţarea economiei europene". Problema în Europa, în opinia lui Guda, ţine de fiscalitate

În legătură cu demersul Comisiei, analistul Iancu Guda ne-a precizat că nu crede că acesta va aduce modificări structurale în ceea ce priveşte finanţarea economiei europene.

Iancu Guda ne-a declarat: "Nu cred că (modificările) vor stimula semnificativ ofertele pe piaţa de capital. În primul rând, în Europa, companiile se finanţează mai puţin din piaţa de capital faţă de Statele Unite, în special ca urmare a contextului fiscal. Dacă nu aduci modificări de substanţă în ceea ce priveşte fiscalitatea, orice modificare sau reducere a reglementării sau a suprareglementării - care într-adevăr pentru unele companii, fie mai mici, fie cu stabilitate sau istoric foarte lung, complică investiţiile pentru investitorii specializaţi - este subţire".

Analistul este de părere că este nevoie şi aici de măsuri fără precedent cum a fost de exemplu propunerea de emitere de obligaţiuni comune de către Uniunea Europeană.

"Dacă din perspectiva pieţei de capital, pentru finanţarea companiilor, nu se face decât şlefuirea legislaţiei actuale din privinţa raportării, nu cred că va fi un declic care să ducă la o explozie a finanţării companiilor prin piaţa de capital", este de părere Iancu Guda.

Potrivit acestuia, problema în Europa ţine de fiscalitate: "Cred că acolo, pe partea investitorilor, este problema. Este nevoie să se stimuleze cât mai mult investiţiile în piaţa de capital pentru creşterea universului de investitori care să asigure lichiditate pe partea de cumpărare. Iar, pe partea de ofertare, la fel pot fi aduse modificări de ordin fiscal care să stimuleze mai mult finanţarea prin piaţa de capital în detrimental celei bancare, unde există deductibilitatea dobânzilor în majoritatea ţărilor din Europa. Aici nu văd ce deductibilităţi suculente s-ar putea face concret, dar cred că specialiştii în zona asta ar putea gândi nişte facilităţi fiscale care să încurajeze pe de o parte şi investitorii să ţină banii pe termen lung. De exemplu, la câştigul de capital pe termen lung să plătească taxe mult mai mici decât cei care speculează şi care înregistrează câştiguri de capital pe termen scurt. (...) Iar pe partea universului investiţional al ofertanţilor să aduci facilităţi fiscale pentru companii prin care să le motivezi să ia în considerare mai cu prioritate această opţiune".

Guda mai spune că aspectul de raportare şi birocraţia aferentă descurajează foarte puternic companiile mici. În ceea ce priveşte modificările la MiFID II şi cele privind securitizarea, Guda afirmă că acestea sunt "bune dar sunt pentru investitori nişaţi precum investitorii instituţionali". "Dar pentru retail, atât pe partea de investitori cât şi pe partea de companii care să se listeze mi se par subţiri", conchide analistul.

• Adrian Vasilescu, BNR: "S-a dovedit că sistemul american este mai eficient decât cel prin bănci"

La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a punctat că Uniunea Europeană are de mult în vedere impulsionarea finanţării prin pieţele de capital.

Acesta ne-a declarat: "Asta având în vedere că Europa este în urmă cu bursele faţă de America, care îşi bazează finanţările prin pieţele de capital şi mai puţin prin bănci. (...) S-a dovedit că sistemul american este eficient, mai eficient decât cel prin bănci, în sensul că aduce participaţii la capital. (...) Cred că multe idei de aici sunt învăţate din criza 2008 - 2011. Pentru că problema securitizării s-a pus atunci, în sensul că a fost prea multă reglementare (în UE) şi analizele făcute pentru mult timp arată că în perioadele cu reglementare excesivă circulaţia capitalurilor a mers mai lent, iar în perioadele cu mai puţină reglementare circulaţia capitalului a fost mai rapidă".

În esenţă, Adrian Vasilescu consideră că "reglementarea trebuie să fie eficientă, dar în acelaşi timp să nu fie împovărătoare". Totodată, acesta spune că modificările privind finanţarea din pieţele de capital vin pentru a degreva băncile de efortul de finanţare a economiei reale.

"Vor urma multe programe de dezvoltare, în special după criza asta. Va fi (încă) nevoie de pachete de stimuli financiari, puternici, iar băncile nu vor putea să facă faţă la toate nevoile. Aici trebuie să fie adusă în prim-plan piaţa de capital", spune Vasilescu, adăugând că programul anunţat vineri de Comisie vine în completarea celui de 750 miliarde de euro aprobat tot săptămâna trecută de liderii UE.

• Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România: "În SUA reglementările nu sunt atât de stricte, iar asta se vede în diferenţa de dezvoltare a pieţelor"

În opinia lui Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, vestea este una pozitivă în condiţiile în care serviciile financiare sunt suprareglementate în Uniunea Europeană.

Acesta ne-a precizat: "Şi MiFID aduce suprareglementare. S-a văzut că a împiedicat partea de cercetare şi un mai bun servicing pe partea de clienţi. Deci nu şi-a îndeplinit scopul. (...) Pe partea de research, MiFID obligă practic instituţiile financiare care făceau research să ceară bani pentru asta, iar nimeni nu e dispus să plătească. Înainte era gratuit".

Preşedintele CFA România a mai notat că dereglementarea ar urma să reducă costurile atât pentru instituţiile financiare, cât şi pentru clienţi, dar şi să ducă la o dezvoltare mai accelerată a pieţelor financiare.

"În Statele Unite nu sunt reglementări atât de stricte ca în Europa şi se vede acest lucru în diferenţa de dezvoltare a pieţelor şi a instituţiilor", spune Adrian Codirlaşu.

În ceea ce priveşte securitizarea, analistul notează că relaxarea reglementărilor va face mai uşoară pentru bănci înstrăinarea creditelor neperformante.

"Cred că Uniunea Europeană va fi surpriza plăcută a crizei. În criza anterioară UE a fost extrem de birocratică şi nu a luat măsuri. Acum au luat măsurile mai rapid şi sunt extrem de puternice, cum nu s-a întâmplat în 2008, când UE şi-a revenit mult mai lent decât America. Acesta este un lucru bun şi se va vedea în dezvoltarea economică", a conchis preşedintele CFA România.