Comisia Europeană îndeamnă Consiliul UE să permită României şi Bulgariei să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen în cursul acestui an, potrivit celui de-al doilea raport privind starea Schengen, publicat ieri, înaintea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care va avea loc în 8 iunie.
În raport, Comisia a enumerat principalele realizări ale blocului comunitar european în ceea ce priveşte zona sa fără graniţe şi priorităţile cheie pentru 2023, pentru care a solicitat actualei şi viitoarei preşedinţii a Consiliului să se concentreze şi să lucreze asupra acestora, transmite Schengen Visa Info.
În plus, Comisia a considerat aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen drept una dintre cele mai importante realizări ale blocului încă de acum un an. Comentând raportul, comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a enumerat, de asemenea, apartenenţa Croaţiei drept una dintre principalele realizări ale blocului.
"Din punct de vedere operaţional, cooperarea sporită a poliţiei va permite un schimb mai bun de informaţii, pentru a monitoriza frontierele, vizele şi riscul crimei organizate. Reprezentarea a fost intensificată cu evaluări Schengen anuale îmbunătăţite, comunicarea coordonatorului Schengen şi mai multe discuţii la nivel înalt la nivelul Consiliului. Numărul nostru de membri a crescut odată cu aderarea Croaţiei, la 1 ianuarie, cea mai recentă adăugare la lista noastră în creştere", a spus comisarul Johansson.
Şi în timp ce Croaţia s-a alăturat la 1 ianuarie, România şi Bulgaria sunt ambele încă în aşteptare, Austria fiind principala ţară europeană care se opune intrării în spaţiul Schengen a acestor două ţări.
La sfârşitul lunii aprilie, ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a declarat că Austria îşi va menţine dreptul de veto asupra extinderii spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România până când ţara sa va vedea un "declin a solicitanţilor de azil", după ce cererile de azil în Austria aproape s-au triplat în 2022 ajungând la aproximativ 110.000.
Aproximativ în aceeaşi perioadă, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a susţinut că doar 7% dintre aceşti migranţi ajunşi în Austria erau români. Cu toate acestea, în ciuda respingerii Austriei, alte câteva ţări UE susţin ferm aderarea acestor două ţări la spaţiul Schengen, în special ţări precum Germania şi Ungaria.
Reprezentanţii statelor membre UE se vor întruni în 8 iunie la cel de-al doilea Consiliu Schengen, unde ar putea să fie pusă din nou în dezbatere intrarea României şi Bulgariei în Schengen.
1. Respingerea din decembrie anul trecut e asa ,un da
(mesaj trimis de Un liberal în data de 17.05.2023, 11:23)
Austria ,Germania si Italia au instituit deja controale la granite ,acordul Schengen e mort . Mafii transfrontaliere asta sunt ,organizatii criminale internationale de trafic de persoane si Austria le a deschis un pic drumul acceptand Croatia in Schengenul care functiona anul trecut ,pt ca prin Balcanii de sud vest era cel mai mare tranzit de migranti : exact la timp pentru milioanele in plus de refugiati de razboi din Sudanul care a fost destabilizat prin curenta abordare a politicii globale . Romania nu a fost acceptata in Schengen ,deci sa blocheze rutele din Balcani ,macar nu vom mai fi ciuca batailor (si pe nedrept ) si nici ciuca batailor de joc in timp ce Hurezeanu huzureste pe bani romanesti la Viena .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2023, 14:32)
Bine punctat!