Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 7% pentru ţara noastră

Deficitul bugetar al ţării noastre, în loc să scadă, se va accentua, au afirmat ieri, la Bucureşti, reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul unui eveniment în care a fost evaluată implementarea în ultimul an al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice şi financiare DG ECFIN, a declarat: "Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne aşteptam la un deficit de peste 6% şi se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendinţa merge în direcţia greşită. Execuţia deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de faţă, mă aştept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător şi reprezintă o ameninţare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi".

Reprezentanţii Comisiei Europene s-au arătat nemulţumiţi şi de implementarea PNRR, mai ales că din cauza întârzierilor privind atingerea ţintelor şi jaloanelor Executivul comunitar nu ne-a deblocat încă fondurile alocate pentru cererea nr.3 de plată, cerere care a fost înaintată de Guvern în ultima lună a anului trecut. Celine Gauer, director general SG RECOVER a precizat că multe investiţii prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate şi a avertizat că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenţi acelei investiţii.

Celine Gauer a precizat: "Aceasta este o poveste complet diferită de cea a fondurilor de coeziune. Orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. Mesajul meu este unul de urgenţă şi de apel la sprijin. Dacă vorbim despre reforme, am văzut reforme foarte importante adoptate: anticorupţie, energie. Importante, trebuie menţinute în timp. Însă ce avem în faţa noastră? Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Deci această problemă, provocarea ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme. Mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane şi ţinte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon şi ţintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returnare a anumitor fonduri".

În ciuda avertismentelor formulate de reprezentanţii Comisiei Europene, Adrian Câciu - ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - a afirmat că situaţia României este comparabilă cu a altor state europene şi că deocamdată nu există riscul returnării banilor primiţi de la bugetul UE.

Adrian Câciu a precizat: "Avem investiţii contractate de 36 de miliarde de euro, trebuie să meargă în continuare şi să facă execuţia acestor investiţii. Nu mai e vorba de contractare, avem contracte, trebuie doar puse în aplicare".

Referitor la problemele din acest moment, ministrul a spus că sunt patru jaloane "în discuţie", amintind guvernanţa corporativă şi plafonul pentru microîntreprineri.

Adrian Câciu a arătat: "Este jalonul cu guvernanţa corporativă, care ţine de Secretariatul General al Guvernului, dar, evident, astăzi vor fi discuţii tehnice cu Secretariatul General al Guvernului. Guvernanţa corporativă se referă la modul în care se selectează board-urile companiilor de stat, pe de o parte, pe de altă parte, la AMEPIP înţeleg că nu mai sunt probleme, dar astăzi avem clarificarea tehnică cu experţii Comisiei. Nu noi, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci cei de la SGG vor fi de faţă. Sunt jaloanele pe energie. Avem din cererea de plată numărul doi, care trebuie închisă, pe de o parte, dar şi guvernanţa corporativă pe companiile din energie. Este jalonul cu microîntreprinderile pe care noi îl considerăm îndeplinit. Comisia are o serie de observaţii cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată o microîntreprindere".

El a menţionat că reformele din PNRR trebuie să îşi păstreze scopul, iar modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat, şi consideră că există progrese privind implementarea PNRR în ultimul an: "Pe de o parte, contractarea (...) aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se ridică la 21 miliarde euro. Dar avem contracte pe investiţii de 36 miliarde euro. Este imperios necesar ca aceste contracte să se întâmple în interiorul perioadei de până în 2026, până în august, pentru a putea fi susţinute financiar, pentru ca ele să nu creeze o problemă în zona fiscal-bugetară. Şi aici lucrăm îndeaproape, iar misiunea noastră nu este singulară, este împreună cu Comisia Europeană, cu toţi coordonatorii de reformă, să grăbească viteza de realizare a investiţiilor. Pe de altă parte, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie făcută cu realism şi pragmatism. A fost o situaţie critică anul trecut când am modificat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: de ce anumite elemente din Planul iniţial au dispărut? Pentru că nu se puteau realiza în timpul avut la dispoziţie. Nu înseamnă că nu se vor realiza cu alte fonduri, dacă găsim în Politica de Coliziune sau fonduri atrase".

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că ţara noastră are în cont 9,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă că avem deja primite 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, din care au fost cheltuite aproximativ 2 miliarde euro, ceea ce înseamnă că aproape 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi.

Amintim că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie 2023 cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, cerere ce are o valoare totală deaproape 2,67 miliarde euro (circa 1,86 miliarde euro sub formă de granturi şi 811 milioane euro sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.