Comisia Europeană mai face un pas către Uniunea Pieţelor de Capital

Comisia Europeană a mai făcut un pas săptămâna trecută către Uniunea Pieţelor de Capital (UPC), prin adoptarea a patru măsuri legislative, ca parte a planului de acţiune adoptat în 2020, pachetul legislativ urmând acum să fie discutat de Parlamentul European şi de Consiliu.

Conform raportului Comisiei, ce este braţul executiv al Uniunii Europene, pandemia Covid-19 a accelerat schimbările structurale cu privire la demografie, mediul geopolitic, digitalizarea şi sustenabilitatea. Pieţele de capital puternice şi integrate vor fi esenţiale vor fi esenţiale pentru ca Uniunea să gestioneze aceste schimbări şi să creeze un sistem rezilient şi competitiv pentru cetăţenii şi afacerile sale. Dar, în momentul de faţă, pieţele de capital din Uniunea Europeană sunt fragmentate, ceea ce împiedică capacitatea companiilor de a strânge capital din întreaga zonă a UE.

Astfel, la un an după adoptarea planului de acţiune pentru Uniunea Pieţelor de Capital, Comisia Europeană a adoptat un set de propuneri legislative, concepute pentru atingerea obiectivelor UPC, legate de: a) creşterea accesibilităţii finanţării pentru companiile din UE; b) dezvoltarea unui cadru mai sigur al Uniunii pentru ca oamenii să economisească şi să investească pe termen lung c) integrarea pieţelor naţionale într-o piaţă unică.

• Accent pe tranziţia ecologică şi digitalizare

Conform raportului, prin Pactul Verde European, Uniunea şi-a stabilit obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic, iar finaţarea privată este esenţială pentru această tranziţie. De altfel, în condiţiile strategiei Comisiei pentru finanţarea tranziţiei către o economie durabilă, Uniunea Europenă este lider global în dezvoltarea pieţelor de capital "verzi", pentru canalizarea investiţiilor către proiecte ambiţioase de mediu. Astfel, există oportunitatea unică de a construi o piaţă de capital integrată europeană cu adevărat "verde", ceea ce va da un impuls integrării pieţelor de capital din UE într-un sens mai larg, se arată în raport.

Totodată, Uniunea Europeană şi-a stabilit obiective ambiţioase privind digitalizarea economiei. Or, transformarea digitală necesită investiţii private semnificative, iar o piaţă de capital integrată şi eficientă la nivelul Uniunii este esenţială pentru generarea acestor investiţii.

Conform documentului, cele patru măsuri legislative adoptate de Comisie se referă la crearea unui Punct Unic de Acces European, promovarea investiţiilor pe termen lung, diversificarea finanţării pentru companii şi sporirea transparenţei pieţei.

• Punctul Unic de Acces European (ESAP) pentru crearea mai multor oportunităţi de finanţare şi afaceri pentru companii

În prezent, informaţiile despre companii sunt împrăştiate în mai multe puncte de acees, în limbi diferite şi în diverse formate digitale. Această fragmentare constituie o barieră în calea investiţiilor, în special a investiţiilor transfrontaliere. Comisia propune un regulament pentru crearea unui Punct Unic de Acces European, care să fie înfiinţat de către ESMA. Punctul va reprezenta o sursă de informanţii gratuite despre companiile şi produsele investiţionale, indiferent de locul în care acestea se află în UE. Conform documentului, printr-o abordare progresivă, ESAP va deveni operaţional în 2024. Astfel, oportunităţile investiţionale vor deveni mai vizibile atât pentru investitorii din Uniune cât şi pentru cei internaţionali, în special în cazul companiilor mici din pieţele de capital de dimensiuni mai reduse, conform raportului.

• Promovarea investiţiilor pe termen lung prin Fondurile Europene de Investiţii pe Termen Lung (ELTIFs)

Demersul urmăreşte canalizarea finanţării pe termen lung către companii mici şi mijlocii listate sau nu, precum şi către proiecte de infrastructură dintr-o varietate de sectoare, cu accente puternice pe protecţia mediului şi digitalizare. În prezent, numărul fondurilor de acest tip este redus (57 în patru state membre), regulile privind autorizarea, politicile de investiţii, operarea şi comercializarea fiind insuficient adaptate investiţiilor pe termen lung. De asemenea, există anumite bariere de intrare pentru investitorii de retail, se arată în document.

Dar, amendamentele propuse cadrului de finanţare vor face aceste fonduri mai atractive, consolidând rolul lor ca sursă complementară de finanţare a economiei reale, permiţându-le să canalizeze mai bine resusele în proiecte pe termen lung. Se are în vedere extinderea gamei de active exigibile pentru investiţii ale ELTIF-urilor, precum şi o mai mare flexibilitate a managerilor privind înfiinţarea, operarea şi comercializarea acestor de fonduri, conform raportului.

• Diversificarea finanţării pentru companii prin revizuirea Directivei Administratorilor de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA)

Comisia a propus modifcări specifice a cadrului de funcţionare a AFIA, pentru a face piaţa Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) mai eficientă şi integrată. Amendamentele vor facilita companiilor din UE să aibă acces la finanţare prin armonizarea cadrului de reglementare pentru fondurile care acordă împrumuturi companiilor. Acestea reprezintă o alternativă viabilă la împrumuturile bancare, în special atunci când creditorii tradiţionali se retrag, în cazul unei situaţii de piaţă dificilă.

Conform documentului, în prezent, aceste fonduri funcţionează pe baza unui set de reguli naţionale divergente, ceea ce fragmentează piaţa unică şi limitează competiţia dintre participanţii la piaţă. De asemenea, normele revizuite vor oferi investitorilor o protecţie mai bună.

• Sporirea transparenţei pieţei prin revizuirea Regulamentului MiFIR

O piaţă unică de capital care să funcţioneze adecvat se bazează pe o infrastructură eficace, iar Regulamentul privind pieţele de instrumente financiare (MiFIR) reglementează modul în care funcţionează tranzacţionarea în Uniunea Europeană, se arată în raport.

Pieţele financiare se bazează pe date de bună calitate. Prin propunerile înaintate, se va crea cadrul pentru ca investitorii să aibă o imagine cuprinzătoare asupra condiţiilor de tranzacţionare la bursele din Uniunea Europeană. Se doreşte crearea unei aşa-numite "bande consolidată de date", prin care toţi investitorii, indiferent de mărime, să aibă acces la datele de tranzacţionare ale diferitelor instrumente financiare din întreaga Europă. Astfel, se va reduce avantajul informaţional pe care-l au jucătorii mari şi se vor reduce riscurile de execuţie a tranzacţiilor, se menţionează în document.

• Perspective pentru 2022

Pentru anul viitor, Comisia îşi propune să întreprindă mai multe acţiuni în legătură cu proiectul Uniunii Pieţelor de Capital, între care revizuirea regulilor de listare a companiilor, aspecte legate de insolvenţa corporaţiilor sau educaţia financiară.

În ceea ce priveşte listarea companiilor se au în vedere o serie de măsuri privind simplificarea regulilor prin care companiile strâng foduri din pieţele de capital. Măsurile se adresează îndeosebi companiilor mici şi mijlocii, pentru care accesarea de capital este costisitoare şi greoaie.

De asemenea, se doreşte crearea unui cadru financiar deschis prin care să fie susţinute pieţele de capital şi care adaugă valoare pentru consumatori şi companii. Prin acest demers, se va permite instituţiilor financiare să partajeze şi să reutilizeze anumite date pentru crearea de noi servicii (conform regulilor de protecţie a datelor şi a garanţiilor de securitate), se arată în document.

În ceea ce priveşte educaţia financiară, Comisia împreună cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi statele membre, au în plan dezvoltarea unui cadru de competenţe financiare pentru adulţi.

Referitor la insolvenţa corporativă, în raport se menţionează că o anumită uniformizare în întreaga Europă va susţine integrarea pieţelor de capital, dar demersul este pe termen lung, deoarece legislaţia este complexă şi reflectă opţiuni de politică naţională ale fiecărei ţări. Conform documentului, Comisia va propune o iniţiativă în acest sens până în trimestrul al treilea al anului viitor.