Comisia Europeană promite sprijin de 25 miliarde euro

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, ieri, investiţii de 25 de miliarde de euro pentru combaterea epidemiei de coronavirus, precizând că vor fi folosite toate instrumentele pe care le are la dispoziţie Executivul comunitar pentru a se asigura că economia Europei va ieşi cu bine din această situaţie.

Anunţul a venit după ce Comisia Europeană a primit, în cadrul videoconferinţei cu liderii UE din 10 martie, în care s-a discutat epidemia de COVID-19, un mandat pentru a-şi intensifica eforturile împotriva acesteia pe toate planurile, în coordonare cu statele membre.

Domnia sa a spus după conferinţă: "Investiţiile vor fi considerabile şi vor ajunge rapid la 25 de miliarde de euro. Pentru a realiza acest lucru, voi propune Consiliului şi Parlamentului în această săptămână să elibereze în piaţă 7,5 miliarde de euro de lichidităţi pentru investiţii. Voi înfiinţa un grup operativ care să colaboreze cu statele membre pentru a mă asigura că fluxul banilor va începe în următoarele săptămâni".

Pentru orientarea rapidă a investiţiilor publice europene în valoare de 25 miliarde de euro, Comisia va propune să renunţe în acest an la obligaţia de a solicita rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale şi de investiţii europene deţinute în prezent de statele membre.

Comisia Europeană a informat: "Statele membre vor fi obligate să utilizeze aceste sume pentru a-şi accelera investiţiile în cadrul fondurilor structurale. Vor utiliza acest lucru pentru cofinanţarea naţională pe care în mod normal ar fi trebuit să o asigure pentru a primi următoarele tranşe din pachetele lor de fonduri structurale. Având în vedere ratele medii de cofinanţare din statele membre, cele 7,5 miliarde de euro vor fi în măsură să declanşeze utilizarea unei finanţări structurale de aproximativ 17,5-18 miliarde de euro în întreaga UE".

Această propunere poate fi pusă în aplicare prin modificarea regulamentului comun privind fondurile structurale. Comisia va înainta propunerea Consiliului şi Parlamentului în această săptămână. Prin urmare, programele operaţionale naţionale ar urma să fie adaptate, dacă este cazul, pentru a canaliza finanţarea către domenii precum măsurile de muncă pe termen scurt, sectorul sănătăţii, măsurile privind piaţa forţei de muncă şi sectoarele afectate în mod deosebit de situaţia actuală.

Comisia Europeană va coordona, în conferinţe telefonice zilnice, măsurile necesare împreună cu miniştrii Sănătăţii şi de Interne.

În plus, Comisia va constitui o echipă de epidemiologi şi virusologi din diferite state membre ca să ofere orientări la nivel european. În prezent, Comisia face un inventar al echipamentelor de protecţie disponibile şi al aparatelor de protecţie respiratorie, inclusiv al capacităţii de producţie şi distribuţie.

Ursula von der Leyen a spus: "Pentru cercetare şi dezvoltare, vom consolida iniţiativa europeană de a finanţa cercetarea specifică cu privire la acest virus. Am mobilizat 140 de milioane de euro din finanţări publice şi private pentru cercetarea privind diagnosticarea, tratamentul şi vaccinurile".

• Surse: "Preşedintele BCE avertizează că Europa riscă o criză similară celei din 2008"

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a spus liderilor statelor din Uniunea Europeană, la o teleconferinţă care avut loc marţi seara, că fără acţiuni coordonate, Europa se va confrunta cu un scenariu care ne va reaminti de criza financiară din 2008, adăugând însă că în cazul în care răspunsul va fi unul adecvat, şocul ar putea fi doar temporar, conform unei surse citate de Bloomberg.

Sursa susţine că Lagarde le-a mai spus şefilor de stat şi de guvern din UE că BCE studiază toate instrumentele aflate la dispoziţia sa, în special cele care îi permit să furnizeze finanţare super-ieftină. Însă, preşedintele BCE a subliniat că măsurile de politică monetară funcţionează numai dacă guvernele îşi aduc şi ele contribuţia, cu măsuri pentru a se asigura că băncile continuă să acorde credite companiilor din zonele afectate.

De asemenea, Lagarde i-a avertizat pe liderii europeni că pagubele provocate de epidemia de coronavirus ar putea să se extindă la alte state şi a salutat măsurile adoptate până acum în unele zone. Un eşec în a acţiona cu curaj acum majorează riscul "colapsului unei părţi din economiile voastre", le-a spus Lagarde liderilor, susţine sursa citată de Bloomberg, potrivit Agerpres.

• Banca Angliei reduce de urgenţă dobânda de referinţă

Banca Angliei a decis ieri, în mod surprinzător, să reducă dobânda de politică monetară cu o jumătate de punct procentual, în încercarea de a proteja economia britanică de efectele negative provocate de epidemia de coronavirus.

Banca a stabilit, pentru prima dată după luna august 2016, să reducă dobânda de referinţă la 0,25% de la 0,75%. Instituţia a informat: "Deşi amploarea şocului economic provocat de Covid-19 este necunoscută, este posibil ca activitatea economică în Marea Britanie să slăbească semnificativ în următoarele luni".

• GBTA: "Sectorul călătoriilor de afaceri va pierde 820 miliarde dolari"

Sectorul global al călătoriilor de afaceri ar urma să sufere o reducere a veniturilor cu aproximativ 820 de miliarde de dolari, iar China va fi responsabilă pentru jumătate din aceste pierderi, pe măsură ce companiile îşi vor diminua planurile de călătorii ca urmare a epidemiei de coronavirus, a apreciat o asociaţie de profil, transmite Reuters, conform Agerpres.

Călătoriile de afaceri în Asia au fost cele mai afectate, cel puţin o treime dintre companii declarând că şi-au anulat sau suspendat majoritatea călătoriilor de afaceri spre China, Hong Kong, Taiwan sau alte ţări din Asia-Pacific, potrivit unui sondaj al Global Business Travel Association (GBTA).

Noile prognoze ale GBTA sunt semnificativ mai mari decât precedentele estimări, care datează din luna februarie, şi în care veniturile pierdute din cauza coronavirusului erau prognozate să atingă 560 miliarde de dolari.

"Coronavirusul afectează în mod semnificativ veniturile industriei călătoriilor de afaceri. Impactul asupra acestei industrii, şi asupra întregii economii, nu poate fi subestimat", a declarat directorul operaţional al GBTA, Scott Solombrino.

China, ţară care a înregistrat o cădere cu 95% a călătoriilor de afaceri de la începutul epidemiei, ar urma să înregistreze o diminuare cu 404,1 miliarde de dolari a veniturilor din călătoriile de afaceri, urmate de pierderi de 190,5 miliarde de dolari în Europa.

GBTA subliniază că liniile aeriene şi industria hotelieră, care în mod normal sunt principalele beneficiare ale cheltuielilor companiilor pentru călătorii, au primit o lovitură puternică pe măsură ce virusul continuă să se răspândească.

• Guvernul italian susţine economia cu 25 miliarde euro

Guvernul italian va aloca 25 miliarde de euro pentru a ajuta economia să facă faţă impactului epidemiei de coronavirus, conform premierului Giuseppe Conte.

Aceasta înseamnă o suplimentare faţă de cele 7,5 miliarde euro anunţate săptămâna trecută de Executiv.

Tot în Italia, ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, a afirmat că se aşteap­tă ca Banca Centrală Europeană să sprijine Italia. "Este rezonabil că spunem că PIB-ul va scădea câteva luni", a declarat Gualtieri, adăugând că este "prematur şi inadecvat" să fie făcute estimări privind evoluţia economiei în acest an, iar Guvernul îşi va revizui prognoza în aprilie.

De menţionat că şi Comisia Europeană a anunţat marţi că este foarte probabil să acorde un sprijin suplimentar Italiei pentru ca ţara "să combată efectul turbulenţelor severe" cu care se confruntă pe plan economic.

• Fiat Chrysler închide temporar uzine din Italia

Constructorul auto italiano-american Fiat Chrysler Automobiles NV a anunţat ieri că va închide temporar unele dintre uzinele sale din Italia şi va reduce ritmul de producţie, ca răspuns la epidemia de coronavirus.

"Acolo unde va fi nevoie, compania va închide temporar unele uzine din Italia", a informat purtătorul de cuvânt al societăţii, adăugând că uzinele afectate sunt cele de la Pomigliano, Melfi, Atessa şi Cassino. Acestea vor fi închise timp de două sau trei zile, începând de ieri.

• Volkswagen trimite acasă, temporar, angajaţi din Spania

Producătorul auto german Volkswagen AG a ajuns la un acord cu sindicatele de la fabrica sa din regiunea spaniolă Navarra privind trimiterea unor angajaţi acasă, temporar, în cazul întreruperii lanţului de aprovizionare, din cauza epidemiei de coronavirus.

Uzina, care are aproximativ 4.800 de angajaţi, lucrează în prezent la capacitate normală, iar detaliile privind numărul angajaţilor care vor fi trimişi acasă temporar vor fi decise dacă va deveni necesar, a precizat purtătorul de cuvânt.

Şi Seat, divizie a grupului auto german Volkswagen, analizează posibilitatea de a trimite, temporar, în şomaj tehnic angajaţii uzinei de la Barcelona, din cauza extinderii epidemiei de coronavirus.

Totodată, producătorul italian de anvelope Pirelli reduce producţia timp de câteva zile la fabrica sa din Settimo Torinese, în nordul Italiei, după ce un angajat a fost testat pozitiv pentru noul coronavirus.

• FMI şi Banca Mondială testează capacitatea angajaţilor de a lucra de acasă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială au anunţat marţi seara că testează capacitatea miilor de angajaţi ai lor de la Washington de a lucra de acasă, în condiţiile în care cele două instituţii financiare internaţionale se pregătesc pentru reuniunile lor de primăvară, care în acest an se vor desfăşura online din cauza epidemiei de coronavirus.

FMI a precizat că peste 2.000 de angajaţi ai săi vor participa vineri la un "exerciţiu de muncă de acasă", în cadrul eforturilor de combatere a crizei şi ca pregătire pentru reuniunile virtuale de luna viitoare.

"Acest exerciţiu ne va permite să ne întărim şi mai mult pregătirea Fondului pentru a-şi continua operaţiunile şi a deservi statele membre în această perioadă dificilă", a declarat un purtător de cuvânt de la FMI, conform Agerpres.

De asemenea, Banca Mondială, instituţie care are aproximativ 16.000 de angajaţi şi consultanţi la Washington, a decis să restricţioneze accesul în sediul său central pentru orice persoană care în ultimele 14 zile a fost în Iran, China, Italia şi Coreea de Sud, are simp­tome de febră, răceală sau gripă sau a fost în contact cu cineva care este bolnav sau este suspect că are virusul.

• UE ajută companiile aeriene

Uniunea Europeană va suspenda reglementarea prin care li se cere companiilor aeriene să opereze majoritatea zborurilor programate, altfel îşi pierd dreptul asupra sloturilor de pe aeroporturi, pentru a le ajuta după ce epidemia de coronavirus s-a extins, conform preşedintelui Comisiei Euro­pene, Ursula von der Leyen.

Decizia vine în contextul în care companiile aeriene globale sunt profund afectate de efectele epidemiei, iar premierul Giuseppe Conte a declarat luni că întreaga Italie se află în carantină până luna viitoare. Anunţul a determinat operatorii aerieni să anuleze mii de zboruri şi să amâne comenzile pentru avioane.

Suspendarea reglementării va pune capăt "zborurilor fantomă" în care operatorii aerieni vor trebui să zboare cu aeronavele aproape goale pentru a-şi păstra sloturile, a explicat Von der Leyen, fără să precizeze cât va dura suspendarea.

De menţionat că extinderea rapidă a epidemiei de coronavirus a şters aproa­pe o treime - sau 70 miliarde de dolari - din capitalizarea principalelor 20 de companii aeriene listate şi a modificat clasamentele, Air China urcând pe locul trei, în urma rivalelor din SUA, arată o analiză realizată de Reuters.

Sectorul aerian a fost cel mai lovit de epidemie, scăderea rezervărilor şi carantina impusă în Italia forţând operatorii să anuleze rutele şi să-şi micşoreze costurile pentru a supravieţui crizei.

În contextul turbulenţelor de pe bursele mondiale, compania aeriană United Airlines a pierdut locul trei în clasament, în favoarea Air China, ajungând în urma Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa. De la începutul anului, capitalizarea de piaţă a companiei americane s-a înjumătăţit la 11,6 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din 2003.

Air China a fost relativ neatinsă de turbulenţe, capitalizarea sa de piaţă se situa marţi la 15 miliarde de dolari, faţă de 19 miliarde de dolari în 2 ianuarie.

Wizz Air, companie low-cost care se concentrează pe Europa Centrală şi de Est, are acum o valoare mai mare decât Air France-KLM. În schimb, criza a şters peste zece miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a Delta Air, cea mai valoroasă companie aeriană din lume. Acum, capitalizarea sa de piaţă se situează la aproximativ 28 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din 2016.

Săptămâna trecută, Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a avertizat că veniturile companiilor aeriene ar putea scădea anul acesta cu o sumă cuprinsă între 63 şi 113 miliarde de dolari, în funcţie de extinderea epidemiei.

Anul trecut, veniturile totale ale industriei aeriene s-au situat la 838 de miliarde de dolari.