Comisia Europeană propune un embargo relaxat pentru petrolul rusesc

Liderii europeni vor decide în aceste zile, în cadrul reuniunii extraordinare de la Bruxelles a Consiliului European dacă sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene privind revizuirea embargoului asupra importurilor de petrol din Federaţia Rusă, propunere ce ar permite în continuare importul de ţiţei transportat prin conducte. Prin revizuirea respectivă ar urma să fie scutite de sancţiunile economice, pentru o perioadă limitată de timp, livrările de petrol prin oleoductul Drujba, care este principala sursă de importuri de ţiţei a Ungariei. Statele membre ar urma să elimine treptat importurile de ţiţei maritim în şase luni, iar cele de produse petroliere în opt luni. Propunerea ar acorda mai mult timp Ungariei, care s-a opus acordului, pentru a găsi o soluţie tehnică care să-i satisfacă nevoile energetice. De asemenea, propunerea ar răspunde preocupărilor altor ţări fără ieşire la mare, inclusiv Slovacia şi Republica Cehă. Conform proiectului revizuit, Bulgaria ar avea o perioadă de tranziţie până în iunie sau decembrie 2024, iar Croaţia ar putea obţine o scutire pentru anumite categorii de produse.

Pentru ca propunerea respectivă să fie adoptată este nevoie ca toate statele membre ale Uniunii Europene să fie de acord.

În acest timp Gazprom a anunţat ieri că a furnizat către Europa prin Ucraina, prin punctul de intrare Sudzha, 44,1 milioane metri cubi de gaze naturale, în creştere faţă de sâmbătă. O cerere de furnizare de gaze prin intermediul unui alt punct de intrare important, Sokhranovka, a fost respinsă de Ucraina, a precizat Gazprom, potrivit informaţiilor furnizate de agenţia Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat că, în cadrul reuniunii Consiliului European, unde va participa online, le va solicita şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană să stabilească oficial că Federaţia Rusă este un stat terorist, care seamănă groază în Ucraina şi Europa.

"Din nou şi din nou, voi reaminte lumii că Rusia trebuie, în sfârşit, să fie recunoscută oficial ca stat terorist, stat - sponsor al terorismului. Acest lucru este pur şi simplu adevărat. Acest lucru este corect şi reflectă realitatea zilnică pe care ocupanţii au creat-o în Ucraina şi sunt dornici să-l ducă mai departe în Europa. Şi acest lucru trebuie să fie consacrat legal. (...) În special, voi vorbi despre asta. Despre teroare, care a devenit de fapt singura formă de acţiune a statului rus în raport cu Europa. Teroare pe pământul Ucrainei. Teroare pe piaţa energetică a Europei, nu doar în ţara noastră. Teroare pe piaţa alimentară, avem deja pe scară globală. Şi ce teroare va urma?", se întreabă liderul de la Kiev.

În acest context, Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, a pledat pentru o înnoire a politicii externe şi de apărare a Uniunii Europene în lumina războiului din Ucraina.

"UE trebuie să adopte, în sfârşit, o politică externă şi de apărare care să includă, spre exemplu, apărarea comună cibernetică şi cu rachete", a afirmat Weber pentru publicaţia germană Der Spiegel.

El a precizat că statele UE ar putea să achiziţioneze în comun avioane de transport pentru a realiza operaţiuni de autoapărare sau a opera în regiuni de criză. În opinia sa, europenii ar trebui "să se gândească cum să transforme forţele nucleare ale Franţei într-un scut protector pentru toate statele UE".

Făcând referire la disponibilitatea Franţei de a sprijini celelalte state UE în cazul unui atac armat, Manfred Weber a spus că "acest lucru trebuie concretizat acum, în măsura în care Franţa este pregătită să o facă".

De asemenea, liderul PPE a menţionat că războiul din Ucraina îi poate apropia pe europeni mai mult ca oricând.

"Trăim acum un moment Kiev. Numai că, din nefericire, UE este pe punctul de a rata această ocazie istorică", a adăugat Weber.

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută adoptarea celui de-al doilea program anul de lucru al Fondului european de apărare (FED), care cuprinde o anvelopă bugetară de până la 924 de milioane de euro.

La o săptămână după comunicarea comună privind lacunele de investiţii în domeniul apărării, Comisia deblochează noi fonduri pentru a investi împreună şi mai bine în capacităţile strategice de apărare.

În plus, programul de lucru pentru anul 2022 introduce o serie de instrumente noi pentru a promova inovarea în domeniul apărării, toate sub o nouă umbrelă numită EUDIS (EU Defence Innovation Scheme).

• Discuţii pentru deblocarea transportului naval în Marea Neagră

În cadrul convorbirilor pe care le-a avut zilele trecute cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul germa Olaf Scholz, Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă că ar putea să decidă deblocarea traficului naval în portul ucrainean Odesa, pentru exportul de cereale, pentru a reduce riscul unei crize alimentare globale.

Macron şi Scholz "au insistat asupra urgenţei ridicării blocadei de la Odesa pentru a permite exportul de cereale ucrainene pe malul Mării Negre şi pentru a evita o criză alimentară mondială", potrivit unui comunicat de presă emis de Palatul Elysee.

"Au luat act de promisiunea preşedintelui rus de a acorda navelor accesul în port pentru exportul de cereale fără ca acesta să fie exploatat militar de Rusia, dacă va fi mai întâi curăţat de mine", a adăugat guvernul francez.

În declaraţia Kremlinului cu privire la apelul de sâmbătă, se arată că Vladimir Putin le-a spus celor doi lideri europeni că "Rusia este pregătită să ajute la găsirea unor opţiuni pentru exporturi nestingherite de cereale, inclusiv exportul de cereale ucrainene din porturile Mării Negre", dar a adăugat că "motivele reale ale dificultăţilor cu aprovizionarea cu alimente sunt rezultatul politicilor economice şi financiare eronate ale ţărilor occidentale, precum şi al sancţiunilor anti-ruse impuse de acestea".

"Creşterea ofertei de îngrăşăminte şi produselor agricole ruseşti va reduce, de asemenea, tensiunile pe piaţa mondială a alimentelor, ceea ce, desigur, va necesita ridicarea sancţiunilor relevante", a menţionat Kremlinul.

Spre deosebire de comunicatul de presă emis de Palatul Elysee, comunicatul de presă emis de Kremlin nu conţine nicio menţiune cu privire la o operaţiune de deminarea a Mării Negre în zona portului Odesa.

Separat, premierul britanic Boris Johnson a declarat, după convorbirea avută zilele trecute cu Volodimir Zelenski, că "lucrăm intens pentru a găsi modalităţi de a relua exporturile de cereale şi de a evita o criză alimentară globală".

Zelenski a menţionat că i-a cerut premierul britanic sprijin şi combustibil pentru apărare, adăugând: "Trebuie să lucrăm împreună pentru a preveni o criză alimentară şi pentru a debloca porturile".

Înainte de război, Ucraina putea să exporte în jur de 5 milioane tone de cereale şi până la 700.000 de tone de ulei de floarea-soarelui pe lună prin Marea Neagră. În aprilie, Ucraina a exportat sun un milion tone de cereale.

• În timp ce Georgia vrea să adere la UE, Putin începe rusificarea Osetiei de Sud

În contextul deciziilor luate prin prisma războiului din Ucraina pentru protejarea ruşilor din fostele teritorii ale URSS. preşedintele Vladimir Putin a semnat o lege privind ratificarea unui acord cu republica separatistă Osetia de Sud - aflată pe teritoriul Georgiei - privind soluţionarea problemelor de dublă cetăţenie. Acordul se referă la introducerea unilaterală pentru cetăţenii republicii separatiste a unei proceduri simplificate de admitere la cetăţenia rusă. Practic, Rusia oferă cetăţenilor din Osetia de Sud (la momentul recunoaşterii republicii la 26 august 2008), care au împlinit vârsta majoratului, dreptul de a solicita admiterea la cetăţenia rusă într-o manieră simplificată. În acelaşi timp, condiţiile de admitere la cetăţenie, procedura de depunere a cererilor de admitere, lista documentelor care trebuie depuse şi procedura de examinare a cererilor sunt stabilite de preşedintele Rusiei.

Decizia lui Putin a venit în aceeaşi zi în care pe site-ul euractiv.com a apărut un interviu cu Vakhtang Makharoblishvili, ambasador al Georgiei în Regatul Belgiei şi în Marele Ducat al Luxemburgului, şef al Misiunii Georgiei la Uniunea Europeană.

În interviul respectiv, oficialul georgian susţine că obţinerea ţării sale a statutului de candidat la UE ar fi un mesaj politic crucial şi existenţial în sensul că uşa este deschisă pentru Georgia şi că există lumină la capătul tunelului. Deşi acordarea statutului de stat-candidat la UE ar trebui făcută pentru fiecare ţară din cele trei care au depus recente cererile de deschidere a negocierilor de aderare, ambasadorul georgian consideră că toate cele trei state ar trebui recunoscute de oficialii de la Bruxelles drept candidate, chiar dacă Georgia, Moldova şi Ucraina ar putea evolua cu viteze diferite ulterior, în funcţie de îndeplinirea criteriilor de integrare.

• Oficialii ruşi susţin că este improbabilă folosirea armelor nucleare tactice în Ucraina

Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, a spus că nu crede că Moscova va folosi arme nucleare tactice în războiul împotriva Ucrainei, conform unui interviu acordat pentru BBC. Andrei Kelin a declarat că, în conformitate cu regulile militare ruseşti, armele nucleare nu sunt folosite în conflicte ca acesta.

"Rusia are prevederi foarte stricte pentru utilizarea lor, în special atunci când existenţa statului este ameninţată. Nu are nimic de-a face cu operaţiunea actuală. (...) Vom face faţă situaţiei din Ucraina printr-o operaţiune desfăşurată prin mijloace convenţionale. O operaţiune limitată, folosind mijloace convenţionale. Poate aţi observat că nu am mărit numărul trupelor noastre. Credem că sunt suficiente pentru a face faţă acestei situaţiei", a spus Andrei Kelin.

Armele nucleare tactice sunt cele care pot fi folosite la distanţe relativ scurte, spre deosebire de armele nucleare "strategice" care pot fi lansate pe distanţe mult mai mari şi pot ridica spectrul războiului nuclear total.

Dar termenul include încă multe tipuri de arme, inclusiv bombe mai mici şi rachete folosite pe câmpul de luptă. Experţii militari susţin că Federaţia Rusă deţine aproximativ 2000 de arme nucleare tactice.