Comisia Europeană şi-a continuat răspunsul la criza energetică actuală şi a propus marţi un mecanism de corecţie a pieţei pentru a proteja întreprinderile şi gospodăriile din UE de episoadele de creştere excesivă a preţurilor gazelor în Uniunea Europeană, potrivit News.ro.
Acesta vine în completarea măsurilor de reducere a cererii de gaze şi de asigurare a securităţii aprovizionării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, potrivit comunicatului de presă al Comisiei Europene.
Noul mecanism urmăreşte să reducă volatilitatea de pe pieţele europene ale gazelor, protejând în acelaşi timp securitatea aprovizionării cu gaze.
În urma invadării Ucrainei de către Rusia şi a utilizării ca armă a aprovizionării cu energie, preţurile gazelor naturale au înregistrat vârfuri fără precedent în întreaga UE, atingând niveluri record în a doua jumătate a lunii august a acestui an. Creşterea extremă a preţurilor pe parcursul a aproape două săptămâni din august a fost extrem de dăunătoare pentru economia europeană, cu efecte de contagiune asupra preţurilor energiei electrice şi o creştere a inflaţiei globale. Comisia propune prevenirea repetării unor astfel de episoade cu un instrument temporar şi bine orientat pentru a interveni automat pe pieţele gazelor în cazul unor creşteri extreme ale preţurilor gazelor.
Un plafon de siguranţă pentru preţurile gazelor
Instrumentul propus constă într-un plafon de siguranţă al preţurilor de 275 EUR pentru instrumentele financiare derivate TTF pentru luna următoare. Mecanismul de transfer de titluri (TTF), care este cel mai des utilizat indicator de referinţă pentru preţul gazelor în UE, joacă un rol esenţial pe piaţa europeană angro a gazelor. Mecanismul ar urma să fie declanşat automat atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:
"- preţul de decontare pentru instrumentele financiare derivate TTF cu scadenţa cea mai apropiată ("front-month") depăşeşte 275 EUR timp de două săptămâni;
- preţurile TTF sunt cu 58 euro mai mari decât preţul de referinţă al GNL timp de 10 zile consecutive de tranzacţionare în cursul celor două săptămâni.
Atunci când aceste condiţii sunt îndeplinite, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) va publica imediat o notificare de corecţie a pieţei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va informa Comisia, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Banca Centrală Europeană (BCE). În ziua următoare, mecanismul de corecţie a preţurilor va intra în vigoare, iar ordinele pentru instrumentele financiare derivate TTF cu scadenţa cea mai apropiată care depăşesc plafonul preţurilor de siguranţă nu vor fi acceptate. Mecanismul poate fi activat începând cu 1 ianuarie 2023.
Măsuri de salvgardare care îşi propun să garanteze securitatea aprovizionării şi stabilitatea pieţei
Propunerea de regulament al Consiliului conţine garanţii pentru a evita perturbarea pieţelor energiei şi a pieţelor financiare. Pentru a ajuta la evitarea problemelor de securitate a aprovizionării, plafonul de preţ este limitat la un singur produs futures (produse TTF pentru luna următoare), astfel încât operatorii de pe piaţă să fie în continuare în măsură să satisfacă cererea şi să achiziţioneze gaze pe piaţa la vedere şi pe piaţa extrabursieră. Pentru a se asigura că cererea de gaze nu creşte, propunerea impune statelor membre să notifice, în termen de două săptămâni de la activarea mecanismului de corecţie a pieţei, măsurile pe care le-au luat pentru a reduce consumul de gaze şi de energie electrică.
Odată ce propunerea de astăzi privind un mecanism de corecţie a pieţei va fi adoptată de Consiliu, Comisia va propune, de asemenea, declararea unei alerte la nivelul UE în temeiul Regulamentului "Să economisim gazele pentru siguranţă la iarnă", adoptat în iulie, declanşând economii obligatorii de gaze pentru a asigura reducerea cererii. În plus, ESMA, BCE, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Grupul de coordonare pentru gaz şi Reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport de gaze (ENTSOG) vor practica o monitorizare constantă.
Pentru a reacţiona la posibilele consecinţe negative nedorite ale limitei de preţ, propunerea prevede că mecanismul poate fi suspendat imediat în orice moment. Acest lucru se poate întâmpla:
" - în mod automat, printr-o dezactivare, atunci când funcţionarea sa nu mai este justificată de situaţia de pe piaţa gazelor naturale, şi anume atunci când diferenţa dintre preţul TTF şi preţul GNL nu mai este atinsă timp de 10 zile de tranzacţionare consecutive;
- printr-o decizie a Comisiei de suspendare, atunci când sunt identificate riscuri pentru securitatea aprovizionării Uniunii, pentru eforturile de reducere a cererii, pentru fluxurile de gaze intra-UE sau pentru stabilitatea financiară", conform sursei citate.
Comisia Europeană are, de asemenea, posibilitatea de a preveni activarea mecanismului în cazul în care autorităţile relevante, inclusiv BCE, avertizează cu privire la materializarea unor astfel de riscuri.
Propunerea Comisiei Europene se bazează pe o gamă largă de acţiuni pe care Comisia le-a întreprins în ultimul an pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie. În primăvara anului 2022, Comisia a dezvoltat Setul de instrumente privind preţurile la energie din octombrie 2021 prin Comunicarea privind intervenţiile pe termen scurt pe piaţă şi îmbunătăţirile pe termen lung ale organizării pieţei energiei electrice şi prin planul REPowerEU.
De asemenea, Comisia a propus noi obligaţii privind stocuri minime de gaze şi obiective vizând reducerea cererii de gaze, pentru a facilita echilibrul dintre cerere şi ofertă în Europa, iar statele membre au adoptat rapid aceste propuneri înainte de vară.
Preţurile au crescut şi mai mult în lunile de vară, care au fost, de asemenea, marcate de condiţii meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice. Prin urmare, în septembrie, Comisia a reacţionat cu promptitudine, propunând măsuri suplimentare de reducere a cererii de energie electrică şi de captare a profiturilor neaşteptate din sectorul energetic pentru a distribui mai multe venituri cetăţenilor şi industriei.
La 18 octombrie, Comisia a propus măsuri suplimentare pentru a aborda în mod specific preţurile ridicate ale gazelor şi pentru a consolida securitatea aprovizionării cu gaze prin intermediul achiziţiilor comune, a unei solidarităţi implicite care să se aplice în caz de urgenţă, al unui nou criteriu de referinţă pentru stabilirea preţurilor la GNL şi al unui mecanism temporar ("collar") pentru a preveni creşteri extreme pe pieţele instrumentelor financiare derivate. De asemenea, Comisia a propus temeiul juridic pentru un mecanism de corecţie a pieţei pentru a aborda preţurile excepţional de ridicate ale gazelor pe termen scurt.
Propunerea de miercuri este bazată pe articolele 23 şi 24 din propunerea Comisiei Europene din 18 octombrie, mai indică sursa menţionată.
Aceasta răspunde solicitării primite din partea liderilor UE la 20 şi 21 octombrie şi vine în urma unor consultări ample cu statele membre. Comisia a fost însărcinată să prezinte de urgenţă decizii concrete privind măsuri suplimentare de combatere a preţurilor ridicate la energie, inclusiv un coridor dinamic temporar al preţurilor pentru tranzacţiile cu gaze naturale, pentru a limita imediat episoadele de preţuri excesive ale gazelor, cu garanţiile necesare.
Propunerea privind un mecanism de corecţie a pieţei conţine elemente pentru menţinerea stabilităţii financiare, pe care Comisia le consideră esenţiale.
Propunerea de regulament al Consiliului prezentată miercuri este bazată pe articolul 122 din tratat şi urmează să fie adoptată de o majoritate calificată a statelor membre. Regulamentul este conceput pentru a fi în vigoare timp de un an, dar poate fi prelungit în urma unei revizuiri prevăzute pentru noiembrie 2023.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.11.2022, 18:12)
Piata libera e condusa numai de profit,
daca vrem capitalism
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.11.2022, 18:26)
este rau ca o firma sa faca profit ?
intreaba-te unde merg aceste profituri !
in buzunarele proprietarilor
cine sint proprietarii ?
in cazul firmelor publice = oricine poate cumpara actiuni la aceste firme
mai mult = fondurile de pensie investesc banii pensionarilor si a viitorilor pensionari
de exemplu :
canadian pension plan are active de 536 miliarde dolari din care aproximativ 40 % sint la bursele din toata lumea
fondul de pensie al profesorilor din ontario are 245 miliarde de dolari
fondul de investitie al universitatii Harvard are 53.2 de miliarde de dolari
si tu , chiar daca te afli in romania poti investi = de exemplu la bursa de la bucuresti ai banci , firme de petrol , gaze , electricitate
plus poti investi in toata lumea daca chiar vrei .
de exemplu : stii ca 25 % din actiunile de la banca transilvania sint detinute de cele 7 fonduri de pensii de la pilonul 2 de pensie ?
deci 7,5 milioane de romani sint proprietarii a unui sfert din banca .
si cind banca face profit unde crezi ca merge 25 % acest profit ?
in fondul de pensie al viitorilor pensionari din romania !
trebuie doar putina educatie si vointa !
din pacate multi oameni stau cu mina intinsa la guvern = guvernul sa imi dea ....