Prosumatorii mai au de aşteptat până când vor beneficia de compensare cantitativă cu privire la energia electrică produsă din surse regenerabile şi introdusă în reţelele de transport şi distribuţie din ţară, deoarece preşedintele Klaus Iohannis nu a promulgat proiectul de lege adoptat de Parlament, ci a decis retrimiterea acestuia Legislativului, invocând faptul că furnizorii nu sunt trataţi echitabil faţă de prosumatori, chiar dacă cele două categorii sunt actori activi ai pieţei de energie din ţara noastră.
Menţionăm că legea adoptată de Parlament aduce o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică. Modificările aduse vizează şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kilowaţi introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie. Totodată, actul normativ dispune creşterea la 900 kilowaţi a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea.
În solicitarea adresată Parlamentului, preşedintele Klaus Iohannis arată că este necesar ca viitoarea lege să indice expres pragul de putere până la care acţionează noţiunea de prosumator. Preşedintele menţionează: Completarea adusă definiţiei prosumatorului la art. 3 pct. 95 lit. b) pct. (ii) din legea supusă reexaminării, potrivit căreia prosumatorul poate compensa financiar excedentul de energie electrică produsă şi livrată la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora «dacă locurile de consum şi/sau locurile de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;» poate constitui o barieră în ceea ce priveşte accesul prosumatorilor la piaţa de energie electrică. Având în vedere faptul că furnizorul gestionează relaţia cu operatorii de distribuţie pentru locurile de consum ale clientului final prosumator, se impune reanalizarea acestui efect.
Şeful statului mai arată că regulamentul european în materie indică, în timp, trecerea spre un sistem în care derogările sunt limitate, nu extinse, pentru a se asigura internalizarea unor costuri de către prosumatori. De aceea, Klaus Iohannis consideră că noua limită maximă a puterii instalate de un prosumator, de 900 kilowaţi, reprezintă mai mult decât dublul limitei admise prin regulamentul european, care stabileşte că începând cu 1 ianuarie 2026 limita se va reduce la 200 kilowaţi.
Preşedintele Iohannis afirmă: "Efectul acestei exceptări (n.red. - prin noua lege) de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate în sistem şi transferul responsabilităţii strict asupra furnizorului, în condiţiile reglementate de ANRE, implică costuri suplimentare, suportate de consumatorul final. Mai mult, această dispoziţie a fost introdusă printr-un amendament admis în Camera Deputaţilor, Cameră decizională, în urma raportului comun al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru industrii şi servicii. Pentru respectarea cerinţei ca legea să fie opera comună a celor două Camere ale Parlamentului, este necesar ca şi Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, să evalueze oportunitatea modificărilor nou introduse. (...) La art. I pct. 1 şi pct. 4 din legea supusă reexaminării este introdusă definiţia compensării cantitative şi este reglementată o nouă limită a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv 400 de kW. În mod corelativ, prin art. I pct. 4 s-a modificat art. 731 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, stabilindu-se noua limită pentru compensarea cantitativă şi introducându-se noi obligaţii pentru furnizorii de energie, (...). Prin această normă tranzitorie, efectul noilor condiţii aplicabile privind compensarea cantitativă se va extinde inclusiv asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice din surse regenerabile deja încheiate între furnizori şi prosumatori, cu implicaţii asupra securităţii raporturilor juridice. În condiţiile în care părţile şi-au asumat o serie de drepturi şi obligaţii într-un context determinat şi în considerarea capacităţii efective de aplicare a acestui mecanism, noile reguli privind compensarea cantitativă aplicate şi contractelor aflate în curs de derulare ar putea genera o presiune suplimentară asupra uneia dintre părţile contractante, cu consecinţe şi asupra preţurilor finale. În mod corelativ, eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferenţa dintre cantitatea produsă şi cea consumată putea fi consumată de prosumatori, raportată în facturile prosumatorilor potrivit art. 731 alin. (3) lit. b) din legea aflată în vigoare, va genera aplicarea imediată a obligaţiilor de compensare şi de decontare a cantităţilor de energie electrică în procesul de compensare cantitativă utilizând preţul energiei electrice active prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi prosumator".
Preşedintele consideră că prin dispoziţiile noii legi asistăm la "un transfer de costuri administrative de la prosumator la furnizor, în condiţiile în care, fiecare reprezintă participanţi activi la piaţa de energie electrică, prezumtiv egali în drepturi şi obligaţii". De aceea, şeful statului afirmă că datorită faptului că legiuitorul a decis cu privire la necesitatea sau oportunitatea unui tratament fiscal diferit pentru anumite categorii de livrări de energie electrică, evaluarea situaţiei curente şi indicarea considerentelor la baza deciziei sale trebuie să fie motivate corespunzător, iar condiţiile nou-stabilite pentru acordarea de facilităţi sau scutiri, ori de transfer de responsabilităţi, trebuie să fie nu doar rezonabile şi justificate obiectiv, ci şi corelate cu restul legislaţiei naţionale, respectiv conforme normelor europene.
Prin prisma acestor motive, Klaus Iohannis a decis retrimiterea legii către Parlament, pentru a fi operate modificările solicitate.