English
Actualizare 12:48 Ialomiţianu, despre proiectul de Cod Fiscal: "Ponta e un Moş Crăciun venit cu întârziere"
Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu a declarat, astăzi, că noile măsuri fiscale propuse de Guvern sunt doar un exerciţiu de imagine, şi l-a calificat pe premierul Victor Ponta drept "un Moş Crăciun venit cu întârziere", fostul ministru de Finanţe în Guvernul Boc referindu-se la promisiunile guvernamentale şi modul lor de aplicare, scriu surse din presă.
Parlamentarul a afirmat: "Economia are nevoie astăzi de măsuri pentru relansare, pentru a se crea noi locuri de muncă. Ponta a venit cu aceste modificări pentru a supravieţui la guvernare, e un exerciţiu de imagine. Fundamentarea este la nivel zero, pentru că ei se bazează pe creştere economică, dar s-a dovedit până acum că noi am avut creştere economică şi veniturile au scăzut din PIB. Nu s-a consultat cu mediul de afaceri, nu este clar unde anume trebuie să reducem fiscalitatea pentru a avea creştere economică".
În opinia fostului ministru, se impun câteva măsuri urgente: reducerea TVA, eliminarea impozitului pe construcţii, eliminarea măsurilor fiscale care au adus taxa de 7 eurocenţi la carburanţi şi "acel curs aberant" de 4,74 lei/euro.
"În rest, sunt vorbe goale, fără susţinere şi un lucru grav care s-a făcut cu aceste modificări este că loveşte în oamenii cu venituri foarte mici, pentru că cresc impozitele şi taxele locale pentru acei oameni cu venituri mici", a comentat Ialomiţianu, luând în calcul posibilitatea ca pensiile să nu mai poată fi plătite din cauza impactului bugetar al noilor măsuri fiscale.
(V.B.)
---
Actualizare 12:36
Scriitorii, jurnaliştii, actorii, pictorii, arhitecţii şi, în general, toate persoanele care înregistrează venituri din drepturi de autor vor beneficia de o creştere a veniturilor lunare, ca urmare a reducerii fiscalităţii, a scris, ieri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov.
Domnia sa a prezentat o comparaţie a evoluţiei obligaţiilor de plată aferente veniturilor obţinute din drepturi de autor pentru anii 2015, 2016 şi 2017, pe baza modificărilor propuse în proiectul noului Cod Fiscal.
Datele, care se referă la persoanele care în 2015 au venituri exclusiv din drepturi de autor, nu din alte surse, arată, de exemplu, că persoanele care au obţinut în 2015 un venit lunar de 1.000 lei vor avea în 2016 un venit suplimentar de 54 lei, ca urmare a scăderii obligaţiilor totale de plată cu CAS, CASS şi impozit pe venit, de la 236 lei la 181,92 lei. În 2017, venitul suplimentar va fi de 70 lei, informează cifrele prezentate de ministru.
(Valentin Busuioc)
---
Taxa pe valoarea adăugată şi accizele ar putea fi reduse mai devreme decât ne-am fi aşteptat, respectiv până la finalul anului în curs, după cum a anunţat, ieri, în premieră, Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor Publice, în cadrul Conferinţei "Dezvoltarea României în noul context financiar european", organizată de Ziarul BURSA.
Cele două măsuri de relaxare fiscală prevăzute în proiectul de Cod Fiscal ce se doreşte să fie aplicat de anul viitor "nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu se crea un gol în economie în perioada noiembrie-decembrie, luni care sunt de regulă de consum", potrivit ministrului de resort, care a declarat: "Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din ianuarie (...) Sper ca până la sfârşitul lunii mai-început de iunie, codurile (n.r. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală) să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental".
Autorităţile îşi doresc ca, în următorii 12 ani, ţara noastră să depăşească media Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, după cum a spus Darius Vâlcov, care a menţionat că media de 3% din ultimii ani nu este suficientă petru recuperarea decalajelor.
Acest lucru va fi realizat, printre altele, prin crearea de noi locuri de muncă, precum şi prin crearea de capital autohton, astfel încât să poată fi recuperate decalajele economice printr-o creştere susţinută.
Una dintre măsurile deosebit de importante pe care Executivul trebuie să le ia în acest sens este reaşezarea fiscală, fapt pentru care, miercuri, au fost prezentate în şedinţa de Guvern proiectele rescrise ale celor două coduri.
Despre Codul Fiscal, Darius Vâlcov a precizat: "Ce am anunţat ieri (n.r. miercuri) în Guvern nu este doar o sumă de măsuri, ci este un plan bine structurat pe cinci ani, care va aduce 9 miliarde dolari, până în 2020, în economia reală".
Darius Vâlcov a mai spus că, în prezent, în jur de 1-1,1 milioane de români lucrează fără contracte legale. "Vrem ca aceste contracte să iasă la suprafaţă, pentru a aduce bani la buget şi pentru a da o şansă tinerilor să obţină o pensie peste câţiva ani", a precizat domnia sa, menţionând: "Credem că în doi ani de la aplicare, cele două coduri, care trebuie completate şi cu alte măsuri guvernamentale, vor repoziţiona România astfel încât să ştim încotro ne îndreptăm".
Codul de Procedură Fiscală prevede 320 de modificări şi adăugiri, a anunţat ministrul, subliniind că acestea aduc condiţii care să convingă mediul investiţional că în România este benefic să faci afaceri.
"Este nevoie de doi parteneri - statul şi societatea civilă. Statul, prin mine, întinde o mână mediului de afaceri", a spus Darius Vâlcov.
În acest context, domnia sa estimat că, până la sfârşitul primului semestru al acestui an, o nouă bancă de dezvoltare va începe să funcţioneze, în cadrul Eximbank, iar CEC Bank şi Eximbank vor activa cât mai mult în sectorul întreprinzătorilor.
• Ţara noastră va înregistra o creştere economică de 4,3-4,4%, în 2016
Ţara noastră va înregistra o creştere economică de 4,3-4,4%, în anul 2016, a spus ministrul Finanţelor Publice, explicând că, pe lângă nivelul prognozat de 2,6%, agreat cu instituţiile financiare internaţionale, se va adăuga un avans de 1,7%, care va proveni din măsurile de relaxare fiscală prevăzute în proiectul Codului Fiscal.
Creşterea economică va ajuta autorităţile să recupereze o parte din veniturile care vor dispărea din buget ca urmare a aplicării măsurilor de reducere şi eliminare de taxe şi impozite, alte venituri bugetare urmând să fie recuperate prin acţiunile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Potrivit domnului Vâlcov, pentru 2015, ANAF are un plan de venituri suplimentare de 8 miliarde lei, în ianuarie, Agenţia încasând suplimentar 640 milioane lei, mai mult decât nivelul programat, de 500 milioane lei.
Proiectul rescris al Codului Fiscal prevede, printre altele, că TVA va ajunge la 18%, în 2020, cota unică de impozitare urmând să scadă la 14%, iar impozitul pe dividende şi "taxa pe stâlp" să fie eliminată. De asemenea, CAS vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat şi de la 10,5% la 7,5% pentru angajator.
Măsurile de relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal vor conduce la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă, anul viitor, urmând să aibă un impact pozitiv de 1,7% din Produsul Intern Brut şi să ducă la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei, în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.
Potrivit ministrului Finanţelor, reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea chelutuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, din 2017, circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB mergând spre relaxare fiscală şi 60% - spre cheltuieli bugetare.
Noul Cod Fiscal: Impozitul pe clădiri - creşte sau scade?
Proiectul de Cod Fiscal anunţat miercuri de guvern dă de lucru tuturor consultanţilor, analiştilor şi contribuabililor interesaţi să vadă ce modificări au apărut şi încotro se vor duce viitoarele impozite şi taxe. Un prim lucru salutar este rescrierea integrală a Codului. Acesta este acum mai coerent şi mai uşor de înţeles.
Unul dintre capitolele cu modificări substanţiale în proiectul de Cod Fiscal este cel referitor la Impozitul pe clădiri. O primă constatare este că modificarea propusă ţine cont de neajunsurile din versiunea anterioară şi merită susţinută. Înainte de a emite o opinie ca răspuns la întrebarea din titlu, aş sublinia îmbunătăţirile majore pe care le aduce Codul Fiscal în materia impozitului pe clădiri.
• Reparaţii capitale
Prima "reparaţie" este că s-a eliminat discriminarea între persoanele fizice şi persoanele juridice, prin modul de calcul al impozitului pe clădirile nerezidenţiale (birouri, hoteluri, spaţii comerciale). În vechiul Cod, de fapt cel aflat încă în vigoare, diferenţa dintre impozitul plătit pentru aceeaşi clădire nerezidenţială în funcţie de proprietar putea fi majoră, o persoană juridică ajungând să plătească şi de cca 15 ori mai mult decât o persoană fizică, pentru o clădire dintr-un oraş unde cota de impozitare era de 0,1% pentru persoane fizice şi de 1,5% pentru persoane juridice, presupunând o valoare impozabilă aproximativ egală (pentru că şi modul de calcul al acesteia era diferit).
O a doua "reparaţie" este în zona bazei impozabile pentru persoanele juridice, care nu mai trebuie să înregistreze în contabilitate rezultatele evaluării pentru impozitare. Altfel spus, s-a deconectat valoarea fiscală de valoarea contabilă.
• Întâi "pentru ce", apoi "pentru cine"
Ideea în jurul căreia se centrează nouă modalitate de calcul a impozitului pe clădiri este că nu se mai are în vedere proprietarul drept criteriu principal de clasificare a impozitului (adică persoană fizică sau persoană juridică), ci scopul utilizării proprietăţii: rezidenţial şi nerezidenţial. Sunt, desigur, şi câteva zone care urmează a fi clarificate în perioada următoare după o analiză mai atentă, astfel încât prevederile finale să fie clar aplicabile şi uşor de înţeles, atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţile locale şi, bineînţeles, de către evaluatorii autorizaţi - atunci când este necesară implicarea acestora. Voi vorbi într-un articol viitor despre implicaţiile pe care le-a adus modificarea propusă a impozitului pe clădiri asupra autorităţilor locale, contribuabililor şi evaluatorilor autorizaţi.
• Utilizarea mixtă a clădirilor lasă loc de interpretări
Până atunci însă, aş preciza că o zonă neclarificată complet în actuala propunere este cea în care s-a admis existenţa unor clădiri care au utilizare mixtă. Adică şi rezidenţială, şi nerezidenţială. Exemplele de acest fel sunt multiple: apartamente în care există sedii de firmă sau PFA-uri, apartamente în care s-au amenajat magazine, case construite iniţial cu funcţiune de locuit şi în care se găsesc restaurante sau spaţii de birouri etc. Articolele din Cod încearcă să ia în calcul toate situaţiile posibile, anticipând-o pe cea mai dificilă, respectiv situaţia în care nu se poate delimita exact, de exemplu, cât din suprafaţa din apartament este utilizată ca locuinţă şi cât din această suprafaţă este sediul firmei. În aceste condiţii, Codul propus prevede ca modalităţile de calcul ale impozitului să fie diferite dacă în sediu se desfăşoară activitate sau nu şi, în cazul în care răspunsul este afirmativ, dacă acele cheltuieli aferente imobilului sunt în sarcina persoanei care desfăşoară activitate economică. Având în vedere că, în majoritatea situaţiilor, vor fi foarte dificil de identificat suprafeţele utilizării mixte, este foarte probabil ca impozitul să fie calculat, în cele două ipoteze, în funcţie de existenţa sau nu a activităţii economice desfăşurate în respectivul imobil.
Unul dintre principalele neajunsuri pe care le găsesc în acest moment este că nu s-a specificat clar ce înseamnă "cheltuielile aferente imobilului". De regulă, acestea sunt impozitul pe clădire, asigurarea şi reparaţiile. Cheltuielile cu energie electrică, gaze etc. nu sunt, de regulă, aferente clădirii, şi va trebui precizat foarte clar despre ce tipuri de cheltuieli este vorba.
O altă neclaritate este dată de faptul că, pentru persoanele juridice care se presupune că pot deţine în proprietate clădiri cu utilizare mixtă, tratamentul aplicat nu este similar cu cel prevăzut în cazul persoanelor fizice, respectiv nu se mai reia ipoteza în care suprafeţele aferente utilizării mixte nu pot fi identificate. Consider că, şi aici, ar trebui eliminate diferenţele sau discriminările între persoanele fizice şi cele juridice, pentru că, din nou, vorbim despre clădiri de birouri, spaţii comerciale şi alte spaţii în care se desfăşoară şi activităţi economice.
• Taxa versus impozit
O altă zonă care cred că necesită o atenţie suplimentară este cea a taxei pe clădiri. La o primă vedere, pare neclar de ce există şi noţiunea de impozit pe clădiri şi cea de taxă pe clădire. La o a "doua vedere", mai atentă, se observă că taxa pe clădiri este aferentă clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ teritoriale care sunt închiriate, concesionate sau date în administrare ori folosinţă, după caz. În acest caz, s-a menţinut legătura dintre valoarea contabilă şi valoarea fiscală, ceea ce, pe de o parte, va permite să existe două sisteme diferite în acelaşi timp (pentru clădiri private şi clădiri ale statului) şi pe de altă parte va crea dificultăţi în selectarea valorii impozabile. Va trebui definită "valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului" şi explicat la ce fel de valoare se referă şi care sunt pârghiile pe care le are concesionarul pentru a nu plăti impozit majorat, dacă proprietarul nu îşi reevaluează clădirile cel puţin o dată la 3 ani.
Am amintit aceste aspecte doar pentru a crea o bază de discuţie şi a anticipa analizele pe care le vom face în continuare. Ne dorim să venim cu soluţii constructive de îmbunătăţire, pe care le vom transmite direct iniţiatorului proiectului de lege, având un singur obiectiv: ca prevederile din Cod să poată fi aplicate şi înţelese uniform de către toţi actorii implicaţi. Până la a trimite propunerile noastre, reiterez că, în ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, codul propus înseamnă un mare pas înainte.
Cât despre întrebarea din titlu, nu cred că modificările propuse vor înclina decisiv balanţa înspre o creştere sau o scădere a impozitelor. Cu siguranţă însă, punctual, vor exista atât creşteri, cât şi scăderi, dar pe ansamblu cred că impozitul pe clădiri s-a aşezat pe o bază mult mai transparentă şi mai fermă. (ADRIAN VASCUPREŞEDINTE ANEVAR)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Populisme fara acoperire pt alegerile din2016
(mesaj trimis de marius în data de 20.02.2015, 03:56)
Un aspect foarte important este impozitarea suplimentara a proprietatilor neutilizate, in special cele locative din marile orase (inchiriabile). Acestea ar trebui impozitate suplimentar, daca nu sunt folosite ca si locuinta, sau inchiriate la valori apropiate de chiriile zonei, rezolvandu-se cel putin doua probleme:
1)Se scot la suprafata veniturile din chirii nedeclarate
2)Se reintroduc in circuitul economic proprietati neutilizate; neutilizarea lor creste artificial pretul chiriei, care reprezinta principala cheltuiala lunara a unei persoane, afectand nivelul de trai; astfel proprietarii actioneaza ca un monopol, tinand sus piata si extragand o renta monopolista din economie.
Restul scaderilor de taxe pe consum aruncate toate odata sunt populisme fara acoperire, cu un scop electoral clar: castigarea alegerilor din 2016 cu orice prêt, riscand deficite bugetare nesustenabile, ce vor fi acoperite la nevoie prin inflatie.
Cine a facut evaziune pana acum si nu a fost prins, nu se teme si nu este interesat de o reducere de 10-15% a fiscalitatii, cand castigul din evaziune este de 50% sau mai mult.
Cele 325.000 locuri noi de munca in 2016 sunt o gluma amara. Ce calificari vor avea cei 325.000 nou intrati anul viitor pe piata muncii alba sau neagra?? Multi dintre cei ce lucreaza nefiscalizat sunt bijnitari (comercianti prin piete), sau necalificati care lucreaza sporadic (nici macar sezonier).
Cresteri de 4.3 - 4.4% in 2016 ?? Din ce ? Guvernele Romaniei n-au fost in stare sa termine o autostrada de calitate in 25 de ani … linia ferata e praf, fonduri europene cu spaga si birocratie … din ce crestere?
din consum pe baza de import, ca sa se castige alegerile in 2016? Mai tine pacaleala la romani inca odata?
Cei cu credite aveti grija ca daca se largeste deficitul prin reducerile se taxe, politicienii nu vor avea nici o greata sa porneasca tiparnita si inflatia, cursul ron/eur va creste, deci ratele in euro vor exploda si iar veti plange …
1.1. te-am citit esri basist:-) (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 20.02.2015, 09:29)
Imtrenarea Care ae pune Este daca iei pastilute ca so mine sau evstarea ta naturala. Pupici
2. Vilcovule, esti o mina moarta!
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 20.02.2015, 14:43)
"Statul, prin mine, întinde o mână mediului de afaceri", a spus Darius Vâlcov."
Omuletilor astora chiar ca le-a pierit toata rusine!
Cum poate amaritul asta sa-si aroge asa ceva? Macar de-ar fi ceva sigur, dar s-ar putea ca in curind sa n-aiba ce face cu mina intinsa.
Aceiasi lozinca aroganta si stupida: Noi va facem si va dregem! Rezultatele sut edificatoare: salariul mediu net cca 380 euro/luna.
3. Superb....spus
(mesaj trimis de Eu , statul în data de 20.02.2015, 16:15)
'Statul, prin mine, întinde o mână mediului de afaceri......ce noroc pe noi