Accelerarea implementării şi finalizarea investiţiilor de infrastructură în execuţie reprezintă obiectivele principale pe care le are Ministerul Transporturilor, acestora alăturându-li-se pregătirea proiectelor de mare infrastructură de transport, cu precădere portofoliul de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului Operaţional pentru Transporturi (POIM) în exerciţiul bugetar 2021-2027, a declarat Dragoş Preda, secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
Oficialul a subliniat că aceste măsuri au fost corelate cu evaluarea stadiului şi modului de finanţare a obiectivelor de infrastructură aflate în diverse stadii de implementare: "În urma analizelor noastre am constatat că multe dintre proiectele demarate de fosta guvernare pentru a fi realizate cu bani de la bugetul de stat sau prin parteneriate public-private ar fi trebuit să porneas-că de la o bază solidă şi să aibă la bază o documentaţie bine făcută. Astăzi, ne aflăm în situaţia în care avem nevoie de reparaţii majore ale cadrului normativ. Este nevoie de stabilirea unui cadru normativ coerent şi clar". În acest sens, ministerul de resort analizează toate posibilităţile pe care le are din punct de vedere al finanţării pentru a putea realiza investiţiile prevăzute, a menţionat secretarul de stat, adăugând: "Intensificăm dialogul cu inves-titorii şi o atenţie importantă o acordăm sistemului bancar şi instituţiilor financiare internaţionale ale căror resurse şi expertiză le valorificăm pentru accelerarea proiectelor noastre. Suntem deschişi oricăror soluţii, pornind de la finanţarea de la buget, fonduri comunitare sau parteneriate cu ins-tituţiile financiare internaţionale. Ne-am stabilit ca mod de lucru ca, în cadrul oricărei soluţii abordate, acestea să rezulte dintr-o consultare transparentă şi onestă cu mediul de afaceri, astfel încât situaţiile de până acum să nu se mai repete". Potrivit lui Dragoş Preda, autorităţile îşi doresc, în primul rând, să finalizeze proiectele începute, astfel încât să nu mai avem "secţiuni de autostradă muzeu" sau porţiuni de cale ferată neterminate.
În opinia domnului Preda, un eveniment cum este conferinţa organizată de ziarul BURSA pe tema finanţării infrastructurii prin mecanismele pieţei de capital reprezintă un bun prilej pentru crearea unei premise de dialog şi pentru exploatarea de variante sustenabile în vederea finanţării proiectelor de infrastructură.
Începând din acest an, Ministerul Transporturilor va gestiona şi infrastructura de comunicaţii, pe lângă cea de transport, a mai evidenţiat secretarul de stat. Acesta a menţionat că, potrivit studiilor din domeniu, extinderea ariei de acoperire a reţelei de comunicaţii în bandă largă sau creşterea ratei de trans-fer generează creşteri importante ale PIB.
Noul guvern şi-a propus obiective clare privind digitalizarea României, care pot fi îndeplinite doar prin asigurarea unei infrastructuri de comunicaţii corespunzătoare, a conchis oficialul, adăugând că autoritatea din domeniu îşi propune să identifice modalităţile cele mai eficiente de extindere şi modernizare a infrastructurii existente şi de implementare a noilor tehnologii. Potrivit domniei sale, ministerul de resort intenţionează să realizeze o serie de investiţii importante în acest domeniu, pentru realizarea lor fiind necesare bugete considerabile.
În acest sens, Ministerul Transporturilor va organiza întâlniri şi mese rotunde la care invitaţii vor fi în situaţia să propună soluţii cât mai competente pentru realizarea de investiţii în infrastructură. Dragoş Preda a declarat: "Trebuie ca împreună să găsim un mecanism care să asigure încredere pieţei şi să determine investitorii să vină alături de mediul public şi de instituţiile financiare internaţionale. Mediul privat trebuie să ne prezinte alternative la proiectele noastre, motiv pentru care legislaţia ar trebui îmbunătăţită, astfel încât să nu mai reprezinte obstacole sau adevărate hăţişuri birocratice în calea investitorilor".
Oficialul de la Comunicaţii a mai spus că, în acest an, este prevăzută finalizarea proiectului naţional de broadband Ro-Net, prin care au fost construite reţele de comunicaţii în bandă largă cu capacităţi NGN de la 100 megabiţi pe secundă la 10 gigabiţi pe secundă, în aproape 700 de localităţi din România, proiect cu finanţare din fonduri europene de circa 85 milioane euro.