Confiscarea bunurilor în timpul epidemiei - o naţionalizare mascată

Prevederile legii privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologie şi biologic sunt în contradicţie cu normele democratice şi normele constituţionale susţine avocatul Gheorghe Piperea, care arată că o aplicare a acesteia în forma actuală ar instaura, practic, o perioadă de dictatură şi de abuzuri din partea autorităţilor.

Conform domniei sale, cele mai aberante dispoziţii sunt prevăzute în articolul 7 şi articolul 12 din respectivul act normativ.

Prima măsură ce poate da naştere abuzurilor este prevăzută în articolul 7, care arată că bunurile suspecte de a fi contaminate sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale în vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ şi va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor va fi stabilită prin ordin al Ministrului Sănătăţii. Textul legii mai arată că nu pot fi carantinate bunurile de folosinţă personală aparţinând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătăţii. Actul normativ mai prevede că durata maximă pentru carantinarea bunurilor nu poate depăşi durata carantinării sau a izolării persoanelor.

În legătură cu dispoziţiile acestui articol, avocatul Gheorghe Piperea a declarat, pentru Ziarul BURSA: "Confiscarea bunurilor este una dintre marile aberaţii ale acestei legi. De fapt este o inepţie, pentru că vorbim nu doar despre confiscarea bunurilor mobile, ci şi a celor imobile, cum ar fi casele. Dacă se consideră că acestea sunt infectate sau suspecte de infectare cum zice textul legii, pot să fie distruse. Legea nu face nicio diferenţă între bunurile mobile şi imobile, ci toate bunurile sunt băgate în aceeaşi oală. La confiscarea bunurilor nu există nicio distincţie. Legea, aşa cum a fost întocmită, permite confiscarea unităţilor de producţie sau a halelor în care au fost depistaţi angajaţi care sunt infectaţi cu Covid-19 sau alt agent patogen, chiar şi a cinematografelor şi a altor imobile, care, toate, dacă dezinfectarea nu dă rezultatul dorit de autorităţi, ar putea fi distruse. Conform legii, dacă am avea în România o situaţie de infectare a angajaţilor cum a fost în abatorul din Germania, există posibilitatea ca unitatea de producţie să fie închisă şi distrusă".

• Piperea: Instituţionalizarea copiilor persoanelor suspecte - un abuz

Domnul Piperea consideră că şi următoarele alineate ale articolului 7 sunt la fel de nocive sau mai toxice decât alineatele 2 şi 3 privind carantinarea bunurilor. Conform avocatului, alineatul 7 al acestui articol, care a fost introdus ca amendament de Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei, depăşeşte orice fel de imaginaţie. Textul respectiv arată că, atunci "când măsura izolării a fost luată faţă de o persoană bolnavă în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competentă este încunoştiinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă".

Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Aici este vorba despre orice fel de copil, despre orice fel de suspect. Ţii sau nu ţii masca pe figură, poţi să fii considerat suspect de orice boală epidemiologică, pentru că legea este una generală ce se referă la toţi agenţii patogeni. Dacă vine un medic epidemiolog sau comandatul acţiunii şi stabileşte că faci parte dintr-un grup populaţional - nu mai este grup infracţional - poate să îţi ia copilul şi să îl bage într-un centru de plasament, ceea ce mi se pare aberant şi constituie un abuz".

Domnul avocat mai consideră că niciunul dintre cei care au votat legea nu a luat în calcul durata maximă a procedurii de carantinare sau izolare, care nu este stipulată în actul normativ. În consecinţă, conform domniei sale, persoanele suspecte ar putea să stea în carantină oricât şi să fie carantinate sau izolate de mai multe ori pe parcursul unui an.

Un alt aspect care nu a fost luat în considerare de parlamentari sunt categoriile de persoane ce reprezintă primul grup de risc epidemiologic.

Gheorghe Piperea menţionează: "În cazul copiilor care pot să fie separaţi de părinţi, primul grup de risc este cel care are contact imediat cu Covid-19: medicii, asistentele, poliţiştii care fac permanent vizite asimptomaticilor care sunt izolaţi acasă, jandarmii care îi păzesc, cei care se ocupă cu azilele de bătrâni şi cu centrele de plasament. Aceste categorii sunt primele care pot fi considerate suspecte de Covid-19 sau de altă infectare cu orice agent patogen. Dacă se aplică această lege în forma actuală, copiii acestor persoane vor fi primii care vor fi scoşi din familie. Bunurile lor vor fi primele care vor fi carantinate sau eventual distruse. Pentru că textul legii este clar: nu doar că se carantinează bunurile respective, dar se poate ajunge şi la distrugerea lor. Bine, se va face o plată pentru distrugerea bunului respectiv. Dar cine evaluează cât valora bunul respectiv? Pentru că într-un telefon poţi să ai mii de documente sau poze la care ţii din punct de vedere emoţional. Cine repară aceste prejudicii?"

Domnul Piperea s-a declarat uimit că, în ciuda acestor dispoziţii, actul normativ a trecut de Camera Deputaţilor cu voturile a 266 de parlamentari. "Probabil că o parte dintre ei au fost şantajaţi cu dosarele de la DNA - şi aici mă refer la liderii partidelor parlamentare din opoziţie - iar altă parte au trăit teroarea care le-a fost instaurată în momentul în care de la tribuna Camerei Deputaţilor li s-a adresat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, adică persoana care va deveni comandantul acţiunii la nivel naţional, conform noului act normativ", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.

• Avocatul Piperea: "Articolul 12 din lege reprezintă întronizarea lui Raed Arafat în fruntea DSU pentru încă 30 de ani"

Conform domnului Piperea, pentru ca actul normativ să fie unul bine întocmit ar fi fost necesar ca el să fi fost dezbătut timp de o lună sau două înainte de a intra în vigoare. Din păcate, această lege a fost discutată pe repede înainte, pentru a intra în vigoare înainte de expirarea stării de alertă sau de încă o prelungire a stării de alertă.

Un alt articol cu probleme, în opinia avocatului, este articolul 12 care arată că ordinele comandantului acţiunii la nivel naţional, emise în temeiul prezentei legi, se aplică de îndată, adică sunt obligatorii şi executorii imediat pe întreg teritoriul ţării.

Gheorghe Piperea arată: "Ordinele respective nu pot fi contestate decât post-factum, adică ulterior instituirii unei măsuri prin respectivul act. Comandantul acţiunii este şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. Până acum ordinele comandantului acţiunii erau date în baza decretului de stare de urgenţă şi a hotărârii de guvern privind starea de alertă. Pe baza noii legi, este suficient ca ministrul Sănătăţii să declare oficial epidemie şi intră imediat în acţiune comandantul acţiunii, adică şeful DSU, care va da ordine care sunt executorii peste tot la nivel naţional, atât pentru instituţii publice sau private, cât şi pentru cetăţeni. Articolul 12 este pur şi simplu întronizarea la comanda supremă a şefului DSU. Prin acest articol, Raed Arafat va rămâne încă 30 de ani în funcţie, asemenea lui Isărescu la Banca Naţională a României. Dacă nici acum nu se observă că ne ducem către dictatură, înseamnă că suntem nişte dobitoci sau nişte adormiţi".

• Florin Roman: "A trebuit să facem un compromis ca să avem o lege"

Menţionăm că în expunerea de motive a actului normativ, Guvernul arată că măsura carantinării bunurilor reprezintă un mecanism de prevenire şi limitare a răspândirii infecţiilor. În expunerea de motive, Executivul se referă la limitările prin lege a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, dar nu spune nimic despre faptul că statul garantează şi ocroteşte proprietatea privată, conform dispoziţiilor articolului 44 din Constituţia României. Mai mult, alineatul 8 al acestui articol arată că averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar alineatul 4 spune că sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

Nicăieri în Constituţie nu se spune despre carantinarea şi distrugerea de către stat a bunurilor proprietate privată obţinute licit. În aceste condiţii, în baza cărui articolul constituţional cei 266 de deputaţi au stabilit că bunurile carantinate pot fi distruse?

Am încercat să discutăm cu colegii de partid ai celor care au iniţiat această lege şi cu alţi membri din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, pentru a ne lămuri cu privire la aceste aspecte, dar singurii care au răspuns apelurilor noastre telefonice au fost Florin Roman, liderul grupului deputaţilor liberali şi Arpad Marton, deputat din partea UDMR, fost membru al comisiei respective.

Deputatul Florin Roman ne-a spus: "Suntem singura ţară din lume unde ne batem pe articole din Constituţie. Eu nu am văzut nicăieri în lume, în actuala pandemie, vreo Curte Constituţională care să îşi bată joc de măsurile luate de Guvern aşa cum îşi bat joc la noi. Peste tot în lume unde sunt lucruri de genul acesta şi unde există suspiciune de epidemie - vedeţi şi cazurile de gripă aviară, de pestă porcină africană şi nu numai - iau şi îngroapă tot, deşi în mod normal ar fi să incinereze păsările şi animalele respective. Nu există nicio ţară în lume, în actuala pandemie, unde Guvernul să fie blocat de Curtea Constituţională, aşa cum se întâmplă la noi. De exemplu, în Italia există ordin al guvernatorului regiunii Veneto care spune că persoanele care ies din carantinare trebuie arestate. Acolo nu se vorbeşte despre drepturile omului? Vorbim despre un stat cu democraţie avansată. Austria a stabilit carantină obligatorie pentru cetăţenii români, fapt care intră în contradicţie cu dreptul european la liberă deplasare a persoanelor, şi nimeni nu a contestat măsura respectivă, datorită pandemiei. Numai noi ne învârtim în jurul cozii şi al articolelor constituţionale".

Referitor la confiscarea bunurilor şi la actul normativ, liderul grupului deputaţilor PNL a precizat: "Am avut o dezbatere foarte lungă cu privire la carantinarea şi distrugerea bunurilor. Aşa este, pot apărea diverse interpretări, dar noi am ajuns la o formulă care să dea posibilitatea Guvernului să ia măsuri în actuala pandemie, deoarece atât timp cât a existat vid legislativ, zeci de mii de oameni au ieşit din carantină şi izolare şi am ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul zilnic de persoane infectate. A trebuit să facem un compromis ca să avem o lege, pentru că noi, liberalii nu avem majoritate în Parlament".

• Marton Arpad: "Nu am nicio garanţie că lucrurile vor funcţiona normal"

Marton Arpad, deputat din partea UDMR, ne-a spus că la carantinarea şi distrugerea bunurilor s-a mers prin similitudine cu măsurile luate de către autorităţi în timpul gripei aviare şi a pestei porcine, care au dus la distrugerea păsărilor şi animalelor bolnave, chiar dacă ele erau bunuri proprietate privată ale cetăţenilor.

"Dacă un autoturism nu poate fi dezinfectat, acesta va trebui distrus, pentru că orice om care intră în autoturismul respectiv se va infecta. Este normal ca acesta să fie distrus. Numai că, înainte de distrugere, trebuie să existe o dovadă că bunul respectiv nu poate fi dezinfectat în totalitate şi că există în continuare riscul epidemiologic al infectării persoanelor. Dacă un bun este infectat şi este posibil să propage mai departe infecţia, dacă este un pericol iminent, atunci trebuie să fie distrus", a arătat Arpad Marton.

Cu toate acestea, domnia sa a susţinut că există aspecte în actul normativ care pot da naştere la abuzuri, din cauza comportamentului funcţionarului public care va lua măsura carantinării sau distrugerii.

Arpad Marton a precizat: "Am şi eu semnele mele de întrebare legate de această lege. Nu sunt sigur că persoana care va lua decizia carantinării sau distrugerii bunurilor, va lua o decizie justă, dovedită, dovedibilă sau nu. Noi am încercat să punem toate barierele necesare ca abuzul să nu se întâmple. Dar nicio lege nu poate opri niciun abuz. Noi am spus care sunt acele situaţii în care se pot lua aceste măsuri. Dacă se distruge bunul respectiv, atunci el trebuie plătit. Problema se ridică privitor la evaluarea bunului respectiv de către funcţionarii publici. Aici intervine factorul uman. Din păcate, nu putem spune că toate persoanele care fac evaluarea nu pot greşi sau că nu sunt de rea intenţie. Din acel moment, apare o mare problemă, mai ales că această lege este una generală. Din ceea ce s-a întîmplat în ultimele luni şi în ultimele săptămâni, nu am nicio garanţie că lucrurile vor funcţiona normal".

În aceste condiţii, credem că este justificat să întrebăm de ce a fost votat acest act normativ care lasă loc la foarte multe interpretări? Cui servesc dispoziţiile privind carantinarea şi distrugerea bunurilor proprietate privată? Cine va răspunde pentru eventualele abuzuri care vor fi consemnate în teritoriu? Iar în acest sens vă amintim modul în care poliţiştii locali loveau cu picioarele sau cu pumnii persoanele încătuşate în timpul stării de urgenţă, care se deplasau în interiorul localităţii fără declaraţie pe propria răspundere.

Dacă toate aceste întrebări rămân fără răspuns din partea parlamentarilor, atunci ar fi bine ca toţi cei care au votat actul normativ respectiv să nu se mai regăsească în viitorul Parlament care va fi ales în luna decembrie.