Conflicte diplomatice în era digitală

Reţelele sociale au devenit un instrument esenţial pentru comunicarea politică, dar şi un teren pentru conflicte diplomatice intense, iar de la tweeturile lui Donald Trump împotriva Mexicului, care i-au marcat primul mandat de preşedinte al SUA, până la declaraţiile controversate ale altor lideri precum Jair Bolsonaro şi Gustavo Petro, schimburile de mesaje pe platformele digitale au escaladat conflictele pe scena internaţională, conform unui raport EFE.

Cel mai recent exemplu a avut loc duminica trecută, când preşedintele columbian Gustavo Petro a refuzat intrarea unor avioane militare americane care transportau cetăţeni columbieni deportaţi din SUA, considerând că acest demers nu asigura un tratament demn al concetăţenilor săi. Donald Trump i-a răspuns pe platforma sa Truth Social, ameninţând cu tarife de 25% asupra produselor columbiene şi sancţiuni diplomatice. Petro a reacţionat rapid, anunţând contramăsuri precum majorarea tarifelor la importurile din SUA şi cerând ajutor din partea CELAC pentru a rezolva criza migraţiei. Aceste schimburi au escaladat conflictul şi riscă să afecteze serios relaţiile bilaterale.

În trecut, Donald Trump a stârnit tensiuni cu Mexicul prin tweeturi belicoase, ameninţând cu închiderea graniţei şi impunerea de tarife, ceea ce a dus la perturbarea negocierilor Acordului de liber schimb dintre SUA, Mexic şi Canada. De asemenea, tweeturile sale despre Canada şi Danemarca au generat conflicte diplomatice. În 2018, Evo Morales a folosit Twitter pentru a acuza Chile de militarizarea graniţei, crescând tensiunile în disputele legate de accesul bolivian la mare. În 2019, Nicolas Maduro a acuzat Columbia de planificarea unui atac militar, exacerbând criza de la graniţa celor două ţări, informează EFE.

Tot în 2019, Jair Bolsonaro a provocat o dispută cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, după ce l-a insultat pe Twitter pe soţia acestuia. Aceasta a avut loc într-un context de criză globală din cauza incendiilor din Amazonia, când Macron a cerut măsuri imediate. Nayib Bukele, preşedintele El Salvador, a provocat tensiuni cu SUA în 2021, acuzând congresmenii americani că lucrează pentru opoziţia salvadoriană. Acest schimb a dus la o înrăutăţire a relaţiilor bilaterale.

În acelaşi an, Alejandro Giammattei, preşedintele Guatemalei, a numit-o pe Maduro "dictator" pe Twitter, ceea ce a provocat o reacţie furioasă din partea guvernului venezuelean şi a întrerupt orice încercare de dialog între cele două ţări. În 2023, preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a folosit reţelele sociale pentru a o numi pe preşedinta Peru, Dina Boluarte, "nenorocită", ceea ce a dus la răcirea relaţiilor dintre cele două ţări. Tot în 2023, Gustavo Petro a stârnit o criză cu Israelul după ce a comparat acţiunile acestora în Gaza cu nazismul, iar Israelul a suspendat exporturile de arme către Columbia.

Aceste conflicte subliniază cum reţelele de socializare au înlocuit canalele tradiţionale de diplomaţie, amplificând tensiunile şi generând situaţii delicate pe arena internaţională, aşa cum a relatat EFE.