Rata anuală a inflaţiei la producători (PPI - preţurile producţiei industriale) a scăzut în luna mai la 46,6%, de la 47,1% în luna aprilie şi 51,7% în luna martie, pe fondul unei temperări a creşterilor de preţuri cu energia, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna mai, preţurile din zona de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au marcat o scădere de 0,76%, după declinul de 13,92% din luna aprilie. În context, preţurile din industria energetică au înregistrat o creştere lună/lună marginală de 0,1%, comparativ cu scăderea de 8,29% din luna aprilie. An/an însă pe această grupă industrială indicele preţurilor producţiei afişează o creştere de 129,8%, în temperare faţă de creşterea de 131,35% afişată de INS pentru luna aprilie.
Este foarte important de precizat faptul că această temperare a ratei anuale a venit exclusiv pe fondul declinului din luna aprilie a preţurilor de producţie şi furnizare de energie pentru că restul grupelor industriale (industria bunurilor intermediare, a bunurilor de capital, a bunurilor de uz curent şi de folosinţă îndelungată) au înregistrat noi creşteri în luna mai 2022. Asta arată şi datele pe secţiuni şi diviziuni ale INS, date care arată că singura activitate cu preţuri în scădere lună/lună în mai - pe lângă cea de producţie şi furnizare de energie - a fost cea de "extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale", unde scăderea a fost de 11,75% în luna mai. Datele sunt totuşi unele care privesc în trecut şi rămâne de văzut cum se va internaliza în industria românească scăderea cererii de la export şi încetinirea economică din zona euro, principalul partener economic al României.
Trebuie menţionat că creşterea preţurilor cu energia din ultimul an şi jumătate pentru consumatorii industriali s-a dus în creşterea preţurile bunurilor produse (accent pe produse alimentare), în condiţiile în care creşterile de costuri se transmit mereu către consumatori.
În luna aprilie, preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM a înregistrat o scădere cu 36,5% faţă de luna martie, de aici scăderea din aprilie a inflaţiei la producători. În luna iunie însă energia a continuat să se scumpească, după cum arată datele operatorului pieţei de energie OPCOM. Astfel, în iunie 2022, preţul mediu de închidere al pieţei pentru ziua următoare (PZU), a fost de 1.138 de lei/MWh, în creştere de la 1.000 de lei în mai şi 861 de lei/MWh în luna aprilie. Comparativ cu situaţia de acum un an, preţul este de trei ori mai mare: în iunie 2021 preţul mediu de închidere al PZU a fost de doar 378 de lei. Evident, presiunile inflaţioniste pe componenta energie vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp având în vedere lipsa capacităţilor suficiente de producţie şi tensiunea geopolitică de la graniţa de est a UE.
De menţionat că o consolidare a acestor presiuni inflaţioniste la nivel de producător în industria internă va contribui la persistenţa presiunilor inflaţioniste la consumator la un nivel ridicat pe termen scurt. De asemenea, conform unei analize Erste Group Bank, fiecare creştere de 1% a PPI adaugă 0,2% la inflaţia generală în cazul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
Conform Institutului Naţional de Statistică, cele mai mari creşteri anuale la producătorii români au fost înregistrate în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (+207,52%), de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+135,73%), industria extractivă (+116,45%), industria metalurgică (+54,5%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+51,48%), şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+113,19%).
În industrii relevante pentru consumul de zi cu zi creşterile sunt tot extrem de mari, ba chiar în anumite cazuri în accelerare: industria alimentară +26,30% anual cu un plus de 2,51% în luna mai faţă de aprilie (de la 24,18% anual cu un plus de 4,31% în aprilie 2022 faţă de martie), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie +31,02% cu un plus lunar de 2,11% (de la +29,87% anual în luna aprilie). În industria de fabricare a băuturilor preţurile au înregistrat un plus anual de 8,54% după un avans lunar de 1,17%, în timp ce în industria de fabricare a produselor din tutun s-a înregistrat o creştere anuală de 29,77% după un avans de 0,35% în luna mai. În industria de fabricare a produselor textile s-a înregistrat în mai 2022 o creştere faţă de mai 2021 de 7,60%, în timp ce activitatea de prelucrare a lemnului şi fabricare a produselor din lemn preţurile au crescut anual cu 48,58% după un nou avans lunar mare în luna mai, de 8,36%. În acelaşi timp, preţurile din fabricarea de mobilă au urcat cu 18,50% anual.
Practic, nu există activitate urmărită de INS cu preţuri de producţie (şi implicit de vânzare) mai mici comparativ cu luna mai 2021.
Pe total industrie prelucrătoare creşterea lunară a preţurilor la producători este de 3,20% în luna mai, în accelerare, în timp ce inflaţia anuală pe industria prelucrătoare se situează la 27,71% în mai, în creştere puternică de la 19,90% în prima lună a acestui an.
Per total, pe piaţa internă, preţurile industriale au crescut lunar cu doar 0,47%, în timp ce preţurile pentru piaţa externă au continuat să accelereze şi să crească cu 3,76% în ritm lună/lună, de la +1,27% în aprilie, în condiţii de cerere externă aparent încă solide în ciuda încetinirii activităţii economice prelucrătoare din zona euro.
La nivelul ratei anuale (mai 2022 vs. mai 2021), inflaţia industrială la intern este de 59,19%, iar la extern de 25,12%. Creşterile mai mari de preţuri pentru piaţa internă au început în a doua jumătate a lui 2021, pe fondul temperării cererii externe după perioada de boom din primăvară-vară. În lunile de primăvară din 2021 preţurile pentru extern au crescut cu un ritm mai rapid însă în luna iunie 2021 tendinţa s-a inversat.
Evoluţia iniţială ascendentă a PPI a venit ca urmare a efectului de bază şi creşterii preţurilor la materiile prime în primele cinci luni din 2021, însă lunile de vară şi toamnă de anul trecut au adus la nivel global o tensionare adiţională a lanţurilor de aprovizionare şi a problemelor de pe zona de transport care au lungit timpii de livrare pentru produsele intermediare. Avansul extrem al preţurilor la energie a contribuit de asemenea masiv la creşterea PPI, care s-a transpus în sfera preţurilor de consum în condiţiile în care energia stă la baza fiecărui proces industrial de producţie. În acelaşi timp, războiul din Ucraina şi sancţiunile asupra Rusiei au adus un nou şoc pe partea de ofertă (în special pe energie) care încă nu s-a transmis complet în preţurile de consum. În prezent se manifestă o temperare puternică a cererii pe zona de industrie prelucrătoare care ar putea avea efecte dezinflaţioniste puternice în lunile următoare, mai ales în contextul recesionist tot mai pregnant.
• Preţurile producţiei industriale în zona euro au crescut cu 36,3% în mai 2022
✓ Eurostat raportează o creştere mai mare a PPI decât INS pentru luna mai
În luna mai, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor din zona euro au urcat în ritm anual cu 36,3%, respectiv cu 36,4% în cazul celor 27 ţări din Uniunea Europeană.
Danemarca, România şi Estonia sunt statele membre UE în care s-a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale, arată datele publicate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).În mai, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca (59,8%), România (59,2%) şi Estonia (53,1%).
Eurostat precizează că în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 92,9% al preţurilor la energie, urmate de o creştere 25,4% a preţurilor bunurilor intermediare, de 13,2% pentru preţurile la bunurile de folosinţă imediată, de 9,7% pentru bunuri de folosinţă îndelungată şi de 7,8% pentru bunuri de capital.Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au urcat în mai cu 0,7% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă. În aprilie, s-a înregistrat un avans de 1,2% în zona euro şi de 1,3% în UE.Cele mai mari creşteri în luna mai, comparativ cu luna aprilie, s-au înregistrat în Finlanda (5,5%), Estonia (5,4%) şi Lituania (4,9%), singurele scăderi fiind în Irlanda (minus 19,4%), Slovacia (minus 4,4%), Ţările de Jos (minus 0,8%), Bulgaria şi Franţa (ambele cu minus 0,1%). Potrivit Eurostat, România a înregistrat în luna mai o creştere lunară de 3,1% a PPI, peste cea raportată de INS, după o creştere de 3,3% în aprilie.
La nivelul UE, preţurile producţiei industriale s-au majorat în luna mai, comparativ cu luna precedentă, cu 1,7% în cazul bunurilor intermediare, cu 1,4% în cazul bunurilor intermediare, cu 0,8% în cazul bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 0,6% în cazul bunurilor de capital şi cu 0,1% în sectorul energiei.
---------------
• Germania a înregistrat, în luna mai, primul deficit comercial din ultimele decenii
Germania a înregistrat în luna mai primul deficit comercial din ultimele decenii, de 1 miliard de dolari. Importurile din Germania au crescut cu un ritm lunar mai alert, de 2,7% în luna mai, în timp ce exporturile au scăzut în ritm lunar cu 0,5%.
Analiştii anticipau un surplus comercial de 2,4 miliarde de dolari pentru Germania în luna mai. În luna aprilie, Germania a înregistrat un surplus comercial de 3 miliarde de dolari.
Andreas Steno Larsen, fost analist la banca daneză Nordea, punctează că dinamica comercială a Germaniei nu este deloc benefică pentru moneda euro.
"Factorul care ţinea euro sus faţă de celelalte monede majore era surplusul comercial al Germaniei. Concluzia pentru euro este clară dacă situaţia nu se schimbă într-un mod pozitiv", arată Larsen pe contul său de Twitter.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.07.2022, 08:04)
.În mai, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca (59,8%), România (59,2%) şi Estonia (53,1%).
Asta este tot ce trebuie sa stiti. Romania cade in picaj, dezastru economic.