Consiliul Europei consemnează un declin al democraţiei în statele membre

Democraţia înregistrează un declin în mai multe zone ale continentului, susţine în premabulul unui raport întocmit de Consiliul Europei, Marija Pejèinović Burić, secretarul general al organizaţiei respective, raport publicat vineri, cu 10 zile înaintea summitului şefilor de stat sau de guvern din ţările membre ale acestei organizaţii politice, summit care se va desfăşura în 16 şi 17 mai la Reykjavik (Islanda).

"Din păcate, datele din acest raport arată că democraţia se află în declin în multe zone din Europa, iar acest lucru este demonstrat de creşterea actelor de violenţă care vizează jurnaliştii (utilizarea supravegherii pentru urmărirea şi intimidarea acestora, precum şi adoptarea unor măsuri menite să perturbe, să descurajeze şi să împiedice jurnaliştii de investigaţie să îşi exercite activitatea), de modificările legislative şi utilizarea abuzivă a legilor existente pentru a limita activismul şi libertatea de asociere şi întrunire a societăţii civile - cu efectul de a limita sau de a împiedica manifestaţiile publice calificate greşit drept periculoase, utilizarea excesivă a forţei împotriva manifestanţilor, organizaţiile neguvernamentale care se confruntă cu obstacole birocratice şi utilizarea sistemelor judiciare pentru a submina opoziţia politică - şi de un mediu politic polarizat în care proliferează discursul instigator la ură, atât online, cât şi offline, vizând adesea femeile şi diverse minorităţi şi grupuri vulnerabile", afirmă în preambulul raportului secretarul general al Consiliului Europei.

Marija Pejèinović Burić susţine că anul 2022 a fost unul dificil pentru Europa din cauza declanşării de către Federaţia Rusă a conflictului armat din Ucraina, care s-a soldat cu sute de mii de morţi, milioane de refugiaţi, relatările terifiante despre tortură, viol şi pierdere.

În privinţa eficienţei, imparţialităţii şi independenţei justiţiei, raportul citat arată că statele membre au depus eforturi pentru a proteja judecătorii şi procurorii de influenţe externe şi interne.

"Cu toate acestea, în unele state încă mai planează asupra independenţei magistraţilor ameninţări grave, iar neîncrederea publică în justiţie este larg răspândită", se spune în raport.

Legat de libertatea de exprimare, experţii Consiliului Europei precizează că au crescut atacurile violente la adresa jurnaliştilor în mai multe state membre şi că este necesar ca ţările respective să adopte norme juridice care să ducă la creşterea securităţii jurnaliştilor şi la ceşterea transparenţei în privinţa sustenabilităţii mijloacelor mass-media.

"Securitatea reprezintă un obiectiv prioritar având în vedere agresiunea comisă de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi ameninţările la adresa vieţii jurnaliştilor. Numărul crescut al jurnaliştilor trimişi în închisoare este de natură să submineze activitatea mijloacelor de presă independente şi să reducă la tăcere criticii regimurilor autoritare. Utilizarea măsurilor de supraveghere a jurnaliştilor este un motiv de îngrijorare crescută la nivel european", se spune în raport.

Iar afirmaţiile respective sunt demonstrate de numărul crescut al avertizărilor la nivel european privind securitatea jurnaliştilor. Astfel, potrivit datelor din raport, dacă în 2015 erau înregistrate în platforma europeană 108 avertizări, în 2020 s-a ajuns la 200 avertizări, pentru ca în 2021 şi 2022 să se înregistreze 282, respectiv 289 de avertizări privind securitatea jurnaliştilor.

Din datele din raport mai reţinem că încrederea în mass-media a scăzut la nivel european. Dacă în ţara noastră vorbim despre o încredere de 33% în mijloacele mass-media, în Franţa rata de încredere este de doar 29%, Ungaria 27%, Spania 32%, Croaţia 27%, iar Austria 41%. În topul statelor în care cetăţenii au încredere în mass-media se situează Finlanda - 69%, Portugalia - 61% şi Danemarca - 58%, ţări care sunt urmate de Norvegia şi Olanda, ambele cu 56%.

În privinţa libertăţii de adunare şi asociere, Consiliul Europei arată că, de la începutul războiului împotriva Ucrainei, autorităţile ruse au intensificat represiunea exercitată împotriva societăţii civile şi a presei, prin interzicerea a mai multor organizaţii neguvernamentale şi arestarea a peste 16.000 de protestatari paşnici împotriva războiului.

"ONG-urile de agenţi «străini» sau «indezirabili» şi stigmatizarea acestora a devenit sistemică, în Federaţia Rusă. Autorităţile se bazează pe texte şi tratate internaţionale pentru a restricţiona accesul ONG-urilor la resurse financiare, îngreunând în acelaşi timp funcţionarea acestor organizaţii prin impunerea unei birocraţii crescute", arată documentul citat.

Consiliul Europei este cea mai mare organizaţie în materie de drepturi ale omului de pe continent. Acesta cuprinde 46 de state membre, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democraţia şi statul de drept. Printre instituţiile aflate în subordinea Consiliului Europei se numără şi Comisia de la Veneţia, organism care verifică dacă legislaţiile adoptate de statele membre respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi principiile statului de drept.