Construcţia de hidrocentrale generează proteste în Balcani

Din Albania şi până în Slovenia, comunităţile locale protestează faţă de construcţia de noi hidrocentrale, de teamă că barajele vor distruge peisajul vor afecta cursul râurilor şi vor duce la dispariţia unor specii unice din Balcani, transmite Reuters.

La Kruscica, o localitate amplasată la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de Sarajevo, Bosnia-Herţegovina, femeile din localitate au început să blocheze un pod de lemn pentru a întrerupe construcţia unei hidrocentrale. "Suntem tot timpul aici, atât ziua cât şi noaptea", spune Hata Hurem, o casnică de 31 de ani. Protestarii susţin că apa va fi redirecţionată prin conducte ceea ce va duce la pierderea apei utilizată de localnici pentru apă, pescuit şi irigaţii.

Investiţiile în energiile regenerabile sunt în creştere la nivel mondial pe măsură ce ţările se grăbesc să atingă obiectivele asumate în cadrul Acordului de la Paris. În Balcani există planuri pentru construcţia a 3.000 de noi hidrocentrale, dintre care aproximativ 10% în Bosnia-Herţegovina, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Fluvius.

Autorităţile şi investitorii susţin că avansul energiei hidro este crucial pentru a reduce dependenţa regională de cărbune şi pentru alinierea cu politicile energetice ale Uniunii Europene în condiţiile în care Balcanii de Vest aspiră la integrarea în blocul comunitar. În replică, criticii susţin că hidrocentralele pun în pericol ultimele râuri sălbatice din Europa. Dacă râurile nu vor mai curge libere, mai multe zeci de specii, de la lostriţa din Dunăre la râsul din Balcani, vor fi în pericol, susţin criticii.

Potrivit unui studiu din 2017 realizat la comanda organizaţiilor de mediu RiverWatch şi Euronatur, aproximativ o treime din proiectele de hidrocentrale sunt în zone protejate, inclusiv unele în parcuri naţionale. Majoritatea sunt hidrocentrale mici, care produc până la un megawat, suficient pentru a alimenta cu electricitate aproximativ 750 de locuinţe, însă impactul lor combinat este mult mai mare pentru că afectează rutele de migraţie ale peştilor şi le afectează habitatul.