Mari companii industriale şi mari producători de hidrocarburi, printre care se află Shell, BP şi Tata Steel, cer politicienilor europeni să ia în considerare "forţarea consumatorilor să cumpere produse mai puţin poluante", conform unei ştiri recente de la Financial Times, deoarece "o astfel de acţiune este necesară pentru a stimula investiţiile în tranziţia energetică".
Solicitarea apare într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, respectiv comisarului pentru climă, Wopke Hoekstra.
"Va trebui să ne concentrăm pe crearea cererii pentru a obţine noi perspective de investiţii", se subliniază în scrisoare, alături de avertismentul că în lipsa intervenţiei politice "vom asista la un exod industrial".
Relocarea capacităţilor industriale este inevitabilă în condiţiile în care "societăţile care încearcă să investească în metode de producţie care pot conduce la reducerea emisiilor de dioxid de carbon se scot singure de pe piaţă prin preţurile mari, determinate de costurile ridicate".
FT arată că arderea hidrocarburilor şi procesele industriale sunt responsabile de 85% din emisiile globale de CO2 şi de 64% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar Comisia Europeană încearcă să stimuleze investiţiile în sectoarele care stau la baza tranziţiei către energia verde.
"În timp ce blocul comunitar a crescut cu succes producţia de energie electrică din surse regenerabile, alte părţi ale tranziţiei de la utilizarea hidrocarburilor în industrie au fost mai dificile", mai subliniază Financial Times, care apoi arată că sugestia obligativităţii va fi deosebit de controversată, în condiţiile în care va conduce la creşterea costurilor pentru consumatori.
Consumatorii europeni sunt deja greu încercaţi de creşterea costului vieţii în ultimii ani, ca urmare a cheltuielilor guvernamentale pentru combaterea efectelor pandemiei, creşterea costurilor în cadrul lanţurilor de aprovizionare şi a preţurilor energiei.
Mai mult, "mandatele ar putea stimula cererea de produse care nu reduc semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, dacă nu sunt concepute bine", după cum mai scrie FT.
Din păcate, publicaţia financiară nu aduce în discuţie modul în care obligativitatea cumpărării unor produse ar putea reprezenta o încălcare gravă a principiilor pieţei libere din tratatele europene.
Semnatarii scrisorii, între care se mai regăsesc producătorul de biocarburanţi Neste, producătorul de materii prime pentru materiale plastice BlueCircle Olefins, producătorul german de electricitate RWE, grupul energetic suedez Vattenfall şi grupul danez de energie eoliană Orsted, susţin că taxarea emisiilor de carbon la intrarea produselor importate pe piaţa unică nu este suficientă, deoarece "nu ajută exportatorii europeni şi acoperă în general materiile prime, dar nu şi produsele finite şi semifinite, cum ar fi automobilele, mobila sau jucăriile".
În scrisoare se mai evidenţiază faptul că o serie de cerinţe obligatorii au fost deja aplicate, cum sunt normele care obligă furnizorii de combustibili să includă o cotă de combustibili sustenabili în produsele vândute.
Companiile semnatare mai arată că şi alte produse, precum materialele plastice, materialele sintetice, cauciucul, oţelul şi mai multe materiale de construcţie şi combustibili ar putea fi acoperite de astfel de mandate.
"Modelul de afaceri existent al industriei europene este deja sub presiune, în timp ce aceasta nu mai este capabilă să plătească din propriul buzunar costurile suplimentare ale sustenabilităţii", mai avertizează semnatarii scrisorii adresate Comisiei Europene, conform ştirii din FT.
O serie de voci critice arată că impunerea unor astfel de mandate pentru achiziţionarea forţată a produselor considerate mai puţin poluante va avea un singur efect: accelerarea dezindustrializării Uniunii Europene.
Oare ce alte mandate ar mai putea fi luate în considerare de autorităţile de la Bruxelles pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea succesului tranziţiei verzi?
Opinia Cititorului