CONTURI FICTIVE ŞI COMISIOANE ABUZIVE LA CEA MAI VALOROASĂ BANCĂ AMERICANĂ Unde se fură mai mult din conturile bancare, în România sau în Statele Unite?

Presa a scris recent despre prejudiciile aduse clienţilor unor bănci de la noi, ale căror conturi au fost utilizate drept "sursă" de fonduri pentru unii angajaţi "inventivi".

Numărul clienţilor este de ordinul zecilor şi este infinit mai mic decât numărul clienţilor care au fost înşelaţi de angajaţii Wells Fargo (WFC), cea mai mare bancă din SUA după capitalizarea bursieră.

O ştire preluată de principalele ziare şi posturi de televiziune din SUA arată că 5.300 de angajaţi ai băncii "s-au angajat într-o fraudă masivă, prin crearea a peste 2 milioane de conturi fictive".

"Angajaţii Wells Fargo au deschis în secret conturi neautorizate pentru a-şi atinge ţintele de vânzări astfel încât să obţină prime", a declarat Richard Cordray, directorul Consumer Financial Protection Bureau (CFPB), o agenţie guvernamentală înfiinţată în 2011 şi a cărei misiune este protecţia consumatorilor pe piaţa financiară.

Bloomberg scrie că banca a fost de acord să soluţioneze cazul fără a admite sau a nega acuzaţiile din partea CFPB şi va plăti o amendă de 185 de milioane de dolari. De asemenea, banca va plăti şi despăgubiri cumulate de 5 milioane de dolari clienţilor de la care s-au încasat comisioane abuzive.

Deosebit de îngrijorător este faptul că Wells Fargo a desfăcut contractele de muncă ale celor 5.300 de angajaţi într-un interval de 5 ani, începând din 2011, adică fenomenul era cunoscut de mult timp, iar conducerea executivă nu a luat măsuri imediate pentru eradicarea sa completă.

Într-un mediu financiar caracterizat prin dobânzi şi marje extrem de scăzute, cea mai mare bancă americană a căutat să găsească noi surse de venit, iar una dintre căile urmate a fost vânzarea agresivă a produselor şi serviciilor bancare către clienţii retail.

"Sub conducerea lui John Stumpf, strategia vânzării încrucişate a reprezentat o parte extrem de importantă a modelului de afaceri al băncii", se arată într-un articol din Financial Times. John Stumpf ocupă poziţia de director executiv al băncii din 2007, iar din 2010 este şi preşedintele instituţiei financiare.

În aceste condiţii, presiunea asupra angajaţilor a crescut foarte mult. După cum scrie New York Times, "mulţi angajaţi sau foşti angajaţi ai băncii au declarat că s-a exercitat o presiune extremă asupra lor pentru creşterea numărului de conturi".

"Deoarece politica guvernamentală pare să indice că niciun bancher nu va fi trimis vreodată la închisoare, angajaţii Wells Fargo au crezut, probabil, că angajarea în activităţi ilicite nu este o idee chiar aşa de rea", comentează ironic Zerohedge.

După cum se arată în presa internaţională, cei 5.300 de angajaţi descoperiţi până în prezent, inclusiv cu funcţii de conducere, au creat numere de identificare şi adrese de email false, astfel încât să "atragă" clienţii către utilizarea serviciilor online.

Din cele peste 2 milioane de conturi fictive deschise, circa 560 de mii au fost conturi aferente cardurilor de credit, iar 1.534.280 au fost conturi de depozit, conform unui document CPFB. Aici se mai arată că angajaţii Wells Fargo au emis şi carduri de debit fără a informa şi a primi acceptul clienţilor.

Investigaţia CPFB a descoperit că "alimentarea" conturilor fictive se făcea cu surse deturnate din alte conturi legitime ale aceloraşi clienţi, al căror sold se reducea de multe ori sub pragul minim acceptat de bancă şi determina "aplicarea" unor penalizări pentru fonduri insuficiente sau comisioane pentru descoperit de cont.

Un articol de pe site-ul CNN consideră şocantă dimensiunea scandalului, în timp ce oficialii CPFB susţin că "deschiderea conturilor fictive a fost o practică aplicată pe scară deosebit de largă".

Pentru New York Times, scandalul nu este decât "un moment urât pentru Wells Fargo, una dintre puţinele mari bănci americane care au arătat creşteri consistente ale profitului în ultimii ani".

Dar oare "micul" detaliu al milioanelor de conturi fictive nu pune sub semnul întrebării toată această "performanţă", inclusiv la nivelul altor segmente operaţionale ale instituţiei financiare? "La Wells Fargo, atunci când greşim suntem deschişi cu privire la acest lucru, ne asumăm răspunderea şi luăm măsuri", se arată într-o notă internă trimisă angajaţilor. Orice alt comentariu este de prisos.

Ultimele date de la New York Stock Exchange arată că valoarea de piaţă a băncii Wells Fargo este de circa 252 de miliarde de dolari, în condiţiile unor active totale de 1,889 trilioane de dolari la sfârşitul T2 2016 şi a unui portofoliu de credite de 957 de miliarde de dolari.

Cel mai mare acţionar al băncii este Berkshire Hathaway, compania de investiţii condusă de Warren Buffett, care deţine 9,45% din acţiunile Wells Fargo, cu o valoare de 22,7 miliarde de dolari.