Convulsii sociale, deficit de peste 2% din PIB, decizii în cazul Roşia Montana, Schengen aerian şi maritim

Convulsiile sociale au reprezentat o constantă în primele trei luni ale anului curent, cu un vârf în luna ianuarie, când aproape jumătate din oraşele mari ale ţării au fost blocate de protestele fermierilor şi transportatorilor, proteste care au durat trei săptămâni, până la începutul lunii februarie. Sub presiunea străzii, Guvernul a fost nevoit să intervină şi să ia pompieristic anumite măsuri, prin care a mai ajustat din reforma fiscală adoptată anul trecut prin legea 296/2023 şi OUG 115/2023. Aceste măsuri stabilite cu protestatarii şi luate pe parcursul primului trimestru au dus la mărirea cheltuielilor bugetare alocate pentru diferite tipuri de subvenţii acordate fermierilor şi transportatorilor.

Nici nu s-au stins bine ecourile protestelor masive din ianuarie, că ele au fost urmate în februarie şi martie de protestele angajaţilor din Sănătate, din domeniul finanţelor publice, angajaţilor din poliţie şi ai altor structuri din administraţia publică, mişcări în urma cărora Guvernul a fost nevoit să adopte mai multe memorandumuri prin care a dat drum liber angajărilor în sistemul bugetar, deşi la finalul anului 2023 susţinea că în anul 2024 nu se vor mai face angajări la stat decât punctual. Astfel, Executivul a deblocat aproape 5000 de posturi în Sănătate, alte câteva mii de posturi pentru instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, câteva sute de posturi în instituţiile din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi mii de posturi în administraţia centrală şi locală, deblocare ce va duce la o majorare consistentă a cheltuielilor bugetare.

Aceste măsuri şi-au făcut simţit impactul negativ asupra finanţelor publice, impact ce a dus, potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, Marcel Boloş, pe baza datelor preliminare, la un deficit de 2,07% din Produsul Intern Brut, doar pe primul trimestru al anului 2024, în condiţiile în care bugetul de stat pentru anul în curs estimează că, la 31 decembrie, vom avea un deficit de 5% din PIB.

Faptul că Guvernul este incapabil să ţină sub control cheltuielile bugetare a fost constatat de oficialii Comisiei Europene, care, în a doua parte a lunii martie, s-au aflat în ţara noastră pentru a evalua stadiul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu acel prilej, oficialii europeni au afirmat că, în actualele condiţii, se aşteaptă ca ţara noastră să nu respecte ţinta de deficit bugetar asumată pentru acest an şi ca deficitul real să se situeze la 7% din PIB la 31 decembrie 2024.

În aceste condiţii, nu a mai mirat pe nimeni că, pentru a acoperi cheltuielile bugetare, Ministerul Finanţelor a emis noi titluri de valoare şi obligaţiuni pentru a se împrumuta din piaţa bancară şi de la populaţie, şi nici că rata inflaţiei a cunoscut o creştere pe primele două luni ale anului curent.

Pentru a ţine în frâu situaţia financiară la nivel macroeconomic, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a fost nevoit să menţină şi în primul trimestru la acelaşi nivel rata dobânzii de referinţă (7% pe an), rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an rata dobânzii aferente la 6% pe an.

Chiar şi în aceste condiţii, agenţia de rating Fitch a reconfirmat, în data de 1 martie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

După această veste bună, Guvernul a mai primit încă una în 8 martie de la ICSID - instanţa de arbitraj internaţional de pe lângă Banca Mondială, care a decis să dea câştig de cauză României în dosarul Roşia Montană, în care compania canadiană Gabriel Resources solicita despăgubiri de aproape 6,7 miliarde dolari. Întregul dosar a fost o marotă pe parcursul primelor două luni ale anului, prin prisma riscului pierderii procesului, risc care însă a fost exacerbat prin declaraţii publice neavenite de către premierul Marcel Ciolacu şi ministrul finanţelor, Marcel Boloş, declaraţii care au avut la un moment dat efect pozitiv în piaţa de capital, ducând la aproape triplarea preţului acţiunilor companiei Gabriel Resources. Acţiuni a căror valoare s-a prăbuşit imediat spre zero, după decizia ICSID din 8 martie.

Pentru primul trimestru mai menţionăm dorinţa exprimată în luna februarie de Klaus Iohannis de a deveni în acest an secretar general al NATO, precum şi intrarea la 31 martie 2024 a ţării noastre în Spaţiul Schengen - de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor - cu graniţele aeriene şi maritime, fără a avea o perspectivă clară cu privire la intrarea cu frontierele terestre, deşi premierul Ciolacu a afirmat că acest lucru se va întâmpla până la 31 decembrie 2024.

• Ianuarie - trei săptămâni de proteste, 76 de revendicări

Scena politică din ţara noastră a fost trezită la realitate brusc în 9 ianuarie, când sute de fermieri au început să se deplaseze către Capitală, nemulţumiţi de măsurile fiscale impuse de la Guvern la finalul anului trecut şi de generalizarea, începând cu 1 ianuarie 2024, a sistemelor de raportare digitală Ro e-Factura şi Ro e-Transport, dar şi de creşterea accizelor la carburanţi şi a tarifelor RCA. Pentru că în primele zile ale protestului autorităţile centrale au ales să îi ignore pe fermieri, acestora li s-au alăturat şi transportatorii, care au preluat o parte din solicitările producătorilor agricoli, iar protestul s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, în care mai multe drumuri au fost blocate, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate.

Confruntat cu această situaţie care tindea să degenereze, mai ales că şi intrările în Portul Constanţa erau blocate de protestatari, fiind compromis astfel şi tranzitul cerealelor ucrainene, prim-ministrul Marcel Ciolacu, ministrul de finanţe Marcel Boloş şi Florin Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale au ales să acţioneze pompieristic şi să ia decizii sub presiunea celor aflaţi în stradă, modificând în două săptămâni mai multe acte normative şi constituind grupuri de lucru pentru modificarea în lunile februarie şi martie a altor acte normative. Când membrii Guvernului credeau, după şedinţele din 11 şi 18 ianuarie, că au reuşit potolirea protestului, fermierii şi transportatorii le-au înaintat o listă de 76 de revendicări pentru care prim-ministrul Marcel Ciolacu şi colegii săi a trebuit să îşi asume noi termene de soluţionare. Cele mai importante 10 revendicări din cele 76 se refereau la:

- recunoaşterea transportului rutier drept sector economic strategic şi elaborarea unor măsuri care să susţină acest sector economic pentru a rămâne competitiv şi a aduce în continuare venituri directe la bugetul statului;

- diminuarea RCA la 5.000 de lei la o masă maximă tehnic admisibilă de 40 tone şi introducerea în poliţa RCA a tractărilor şi asistenţa naţională/ internaţională;

- posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă;

- introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabilă, în valoare de 60 euro/zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro/zi în limita căruia se poate acorda indemnizaţia de detaşare si mărirea plafonului neimpozabil de la trei la patru salarii de bază;

- scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere);

- mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi a măsurării gabaritului pe teritoriul naţional la cel puţin 15 kilometri de punctul de trecere a frontierelor;

- anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro şi revenirea la acelaşi plafon de 1.000.000 euro, conform vechii legi;

- acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu, etc.);

- reglementarea comerţului în pieţe prin prioritizarea comerţului local, eliminarea falşilor producători;

- simplificarea acordării ajutoarelor din agricultură prin debirocratizare modului de depunere a cererilor unice.

Dintre acestea, opt au fost soluţionate pe parcursul primelor trei luni ale anului curent.

Anterior protestelor respective, Guvernul a fost nevoit să intervină pompieristic pentru a soluţiona o problemă acută din sistemul de sănătate, care se confruntă cu o gravă criză de personal, şi a dispus în 11 ianuarie prin memorandum exceptarea acestui sector de la prevederile ordonanţelor de urgenţă emise în toamna trecută, prin care stabilea interdicţia de noi angajări în sectorul bugetar. Prin memorandumul respectiv s-a permis angarea urgentă a 4500 de medici, după care ulterior Guvernu a mai decis angajarea a încă aproape 2000 de persoane în sistemul de asistenţă socială.

Practic, prin toate măsurile luate în prima lună a anului, Cabinetul Ciolacu a atenuat o parte din modificările fiscale dispuse la finalul anului trecut şi a suspendat o parte din reformarea sistemului bugetar propusă de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, fapt ce este posibil să aibă efect negativ asupra execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2024, care ne va arăta dacă Guvernul va reuşi să se menţină la finalul anului în ţinta de deficit bugetar aprobată de Comisia Europeană.

În acest context, decizia din 12 ianuarie a Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României prin care au fost menţinute la 7% rata dobânzii de referinţă, la 8% rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6% rata dobânzii aferente facilităţii de depozit, nu a mai mirat pe nimeni.

Cu toate acestea, avertismentul privind noul an fiscal-bugetar a fost dat de Guvern, care a decis majorarea plafonului maxim de îndatorare a statului prin contractarea de credite pe termen mediu de la 62 miliarde euro la 68 miliarde euro, ceea ce arată necesitatea Executivului de a finanţa în continuare deficitul bugetar curent. Mai ales că, de la începutul anului pensiile au fost majorate cu 13,8%, iar în septembrie va urma o nouă majorare consistentă, după recalcularea pensiilor pentru milioane de contribuabili.

• Februarie - Roşia Montană şi Pfizer, două dosare cu greutate

Măsurile dispuse în urma protestelor masive din luna ianuarie şi-au făcut simţite efectele încă din prima lună a anului, execuţia bugetară arătând, la 31 ianuarie 2024, un deficit bugetar aproape dublu faţă de ianuarie 2023, adică 7,89 miliarde lei (ianuarie 2024) faţă de 4,02 miliarde lei (deficitul din ianuarie 2023).

Nevoia de bani la bugetul de stat a obligat Ministerul Finanţelor Publice să lanseze, la mijlocul lunii februarie, pe pieţele financiare internaţionale două tranşe de obligaţiuni cu maturităţi de 7 ani şi 12 ani, prin care a atras 4 miliarde euro, deşi subscrierea s-a ridicat la 14,8 miliarde euro. Mai mult, tot în aceeaşi perioadă, Ministerul Finanţelor a lansat o nouă emisiune de titluri de stat, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,75%, emisiune care urmează să se încheie în cursul lunii martie.

În tot acest context financiar fragil, Banca Naţională a României încearcă să păstreze un echilibru, astfel că a menţinut şi în luna februarie la 7% nivelul ratei dobânzii de politică monetară, la 8% rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6% rata dobânzii aferente facilităţii de depozit, chiar dacă inflaţia s-a situat la finalul lunii ianuarie la 7,4%, în creştere faţă de finalul anului 2023.

Cu toate acestea, nevoia de venituri bugetare este în continuă creştere, dacă luăm în considerare şi deciziile şedinţei CSAT din 21 februarie, care a dat undă verde proiectului legislativ privind serviciul militar voluntar, serviciu care presupune însă plata pe trei luni a celor care vor dori să se pregătească în acest sens, dar şi un bonus consistent în a patra lună.

Pe lângă cheltuielile de mai sus, se vor adăuga cele pentru alegerile europarlamentare şi locale pe care coaliţia PSD-PNL a decis să le comaseze la 9 iunie, pentru alegerile prezidenţiale care ar urma să aibă loc în cursul lunii septembrie, dar şi pentru alegerile parlamentare ce se vor desfăşura la începutul lunii decembrie, iar guvernul a cerut deja ministerelor să aloce, cel puţin pentru primul scrutin, o parte din sumele primite de la bugetul de stat, pe care ar urma să le recupereze ulterior, la rectificarea bugetară.

Ceea ce, însă, a marcat luna februarie au fost declaraţiile controversate ale prim-ministrului Marcel Ciolacu privind cazul Roşia Montană, deşi din septembrie 2023 - când s-a încheiat procedura dezbaterilor la instanţa de arbitraj internaţional - şi până la 1 februarie 2024 şeful Guvernului nu a avut nicio ieşire publică pe această speţă.

La finalul lunii februarie, premierul pare să devină categoric în afirmaţiile privind Roşia Montană, dând impresia că este foarte sigur că vom avea de plătit despăgubiri în urma acestui proces, devreme ce, în 24 februarie, a declarat: "Roşia Montană (a fost folosită) ca să se inventeze o entitate politică (...) iar acum ne vine factura: după unii, două miliarde de dolari, după alţii, cinci miliarde de dolari. Asta e factura pe care o să o plătim toţi românii. La un moment dat, cineva a vrut să folosească Roşia Montană, «Uniţi Salvăm Roşia Montană», ca să creeze (Uniunea) Salvăm România. Acesta este adevărul".

Dacă la 1 februarie premierul Ciolacu vorbea despre decizia instanţei care va veni până în 10 februarie, despre plăţile care ar trebui discutate "cu cei care este posibil să câştige acest proces" şi despre punerea la dispoziţie a documentelor şi deciziilor luate "ca România să piardă acest proces", declaraţii completate ulterior de ministrul finanţelor Marcel Boloş, care afirma că este posibil ca Guvernul să fie obligat să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde dolari, în 7 martie - cu numai o zi înainte ca ICSID să publice decizia favorabilă României - Marcel Ciolacu a pozat defetist şi a afirmat că este dispus să organizeze un referendum pentru Roşia Montană.

"Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului", a afirmat Marcel Ciolacu în 7 martie, soluţia respectivă fiind adusă în discuţie după ce ministrul Boloş a afirmat, în aceeaşi zi, că este posibil ca, în loc de plata despăgubirilor de 6,7 miliarde dolari, statul român să le ofere celor de la Gabriel Resources posibilitatea continuării proiectului minier de la Roşia Montană.

Numai că, a doua zi, în 8 martie, ICSID a respins acţiunea companiei canadiene Gabriel Resources şi, imediat, Marcel Ciolacu şi Marcel Boloş au pozat în învingători şi au afirmat că au obţinut o victorie importantă pentru România.

Pentru atitudinea premierului Marcel Ciolacu, în urma căreia acţiunile Gabriel Resources şi RMGC au cunoscut o creştere dublă la bursa din Toronto, fostul premier Dacian Cioloş a depus o plângere penală la Parchetul General, iar fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, a înaintat o plângere penală la DNA.

La începutul lui februarie, premierul mai anunţa că ţara noastră s-a ales cu un alt dosar internaţional, deschis de compania Pfizer pentru neachiziţionarea unei cantităţi uriaşe de vaccinuri anti-Covid 19 comandată de guvernul Cîţu.

De aceea, pentru a pregăti mai bine apărările în dosarele internaţionale, guvernul Ciolacu a adoptat, la 1 februarie, un memornadum prin care împuterniceşte Ministerul Finanţelor să contracteze servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în vederea asigurării reprezentării României în cauza înregistrată cu nr. F5331-23, aflată pe rolul Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles, în care compania Pfizer - BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid achiziţionate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021. Potrivit datelor din dosar, compania Pfizer cere guvernului de la Bucureşti să plătească 564 milioane euro pentru cele 28,94 milioane de vaccinuri comandate.

• Martie - Iohannis vrea şefia NATO, Schengen aerian şi maritim pentru România

Guvernul a continuat, în ultima lună a primului trimestru al anului curent, să adopte hotărâri privind prelungirea unor măsuri de plafonare a preţurilor şi să dilueze dispoziţiile legii 296/2023 şi OUG 115/2023 privind reducerea cheltuielilor în sectorul public, adoptând mai multe acte normative şi memorandumuri prin care au operat creşteri salariale şi au permis noi angajări la stat. În acest context, deficitul bugetar de 1,67% din PIB înregistrat la finalul lunii februarie a continuat să crească în prima lună de primăvară, ajungând, potrivit declaraţiilor ministrului Marcel Boloş, la 2,07% din PIB la 31 martie 2024, procent care din punctul de vedere al ministrului finanţelor este unul bun deoarece e mai mic de 2,5% din PIB - cât reprezenta estimarea Guvernului.

În aceste condiţii nu a mai mirat pe nimeni că în 20 martie oficialii Comisiei Europene veniţi la Bucureşti să prezinte raportul anual de progres al ţării noastre în privinţa implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au declarat că, dacă guvernul PSD-PNL condus de premierul Marcel Ciolacu nu va face reformele asumate în PNRR, deficitul bugetar al României va sări de 7% din PIB la finalul anului 2024, cu mult peste ţinta de 5% asumată în acest an de Executiv prin legea bugetului de stat adoptată de Parlament.

Mai mult, în raportul publicat în 25 martie de Comisia Europeană cu privire la dezechilibrele macro-economice din ţara noastră, funcţionarii Executivului comunitar arată că, în ciuda unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia naţională potenţial vulnerabilă la şocuri.

Afirmaţiile oficialilor europeni au înlăturat optimismul decidenţilor politici de la Bucureşti care anunţau la începutul lunii, că în 1 martie, agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Anunţul privind ratingul ţării noastre a venit cu doar o săptămână înainte ca instanţa de arbitraj internaţional de pe lângă Banca Mondială, ICSID, să publice decizia în dosarul Roşia Montană, decizie prin care a respins acţiunea intentată de companiile canadiene Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation, şi implicit despăgubirile de miliarde de dolari solicitate de reprezentanţii celor două firme. Decizia respectivă, a cărei motivare ar urma să fie publicată integral după 90 de zile de la data de 8 martie, a fost opusă declaraţiilor făcute în primele două luni ale anului de premierul Marcel Ciolacu şi de ministrul de finanţe Marcel Boloş care au afirmat că se pare că ţara noastră va pierde acest proces şi că vom fi nevoiţi să plătim despăgubiri de maximum 6,5 miliarde dolari.

Tot la începutul lunii martie (6-7 martie), PNL a organizat la Bucureşti Congresul Partidului Popular European, eveniment în cadrul căruia mai toţi liderii europeni prezenţi - cu excepţia celor austrieci - ne-au asigurat de sprijinul pentru intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre până la finalul acestui an şi unde Ursula von der Leyen a primit votul prin care a fost consfinţită drept candidatul PPE pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene.

Congresul PPE nu a consfinţit şi lansarea listei de candidaţi ai PNL pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, deoarece liberalii au decis să candideze pe listă comună cu social-democraţii şi au mai stabilit, în cadrul coaliţiei de guvernare, ca în 9 iunie să se desfăşoare şi alegerile locale.

În ceea ce priveşte reprezentarea în plan internaţional, menţionăm că în 12 martie preşedintele Klaus Iohannis a anunţat de la Palatul Cotroceni că se înscrie în cursa privind desemnarea viitorului secretar general al NATO şi că îşi asumă această candidatură în numele României.

Principalul eveniment notabil al primei luni de primăvară l-am consemnat în 31 martie, când ţara noastră a intrat, după 11 ani în care îndeplinea toate criteriile cerute de aquis-ul comunitar, în Schengen-ul aerian şi maritim înlăturând astfel controlul de la cele două frontiere privind identitatea persoanelor.