CORESPONDENŢĂ DIN CIPRU Flaounes, pasca sărată sau dulce pentru Învierea Domnului

Sărbătorile pascale reprezintă o adevărată explozie de lumină şi bucurie pentru ciprioţi, după Postul (Sarakosti) Paştelui, şi pregătirea lor începe încă din Joia Mare când se vopsesc ouăle şi sunt coapte în cuptor renumitele flaounes, un soi de pască locală. Flaounes sunt adevărate delicatese de patiserie umplute cu brânză pe care trebuie să le încercaţi cu adevărat.

Roxana Konstantinou, ghid autorizat de Ministerul Turismului din Cipru, ne-a spus: "Brânza este combinată cu condimentul grecesc mahlepi şi învelită în aluat de mentă uscat, acoperit cu seminţe de susan. Există atât flaounes sărate, cât şi flaounes dulci, varianta dulce conţinând stafide. Un proverb cipriot spune că Paştele fără flaounes este ca nunta fără dar (n.red. - în România s-ar spune ca nunta fără lăutari), pentru că acest produs tradiţional este strâns legat de sărbătoarea Învierii Domnului. Întreaga familie participă la pregătirea preparatului, care la final este pus la copt, în cuptor, până când capătă deasupra o crustă destul de consistentă. Deşi este un produs tradiţional gătit de fiecare familie, turiştii pot găsi flaounes în aceste zile pascale la majoritatea brutăriilor".

Tot în Joia Mare, potrivit tradiţiei se vopsesc în culoarea roşie ouă fierte, ele simbolizând Sângele lui Hristos de pe Cruce. Răstignirea lui Hristos are loc în seara aceleeaşi zile, când credincioşii merg la biserică, iar în timpul deniei toate icoanele din lăcaşele de cult sunt acoperite cu voaluri negre.

A doua zi, în Vinerea Mare are loc seara Prohodul Domnului, "Epitafios", când creştinii duc flori la biserică şi împodobesc Sfântul Epitaf. La finalul slujbei prohodului, tinerii poartă Sfântul Epitaf în afara bisericii, are loc o procesiune în cartierul din apropiere, după care se întorc cu acesta în biserică.

În Sâmbăta Mare, spre seară are loc "Lambratzia", obicei tradiţional în cadrul căruia este arsă o efigie a lui Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Hristos pentru 30 de arginţi. Focurile respective se aprind în toate localităţile din Cipru şi reprezintă un adevărat spectacol, care însă are loc sub stricta supraveghere a Poliţiei şi a pompierilor.

Roxana Konstantinou ne-a spus: "După «arderea lui Iuda», oamenii se duc acasă pentru a se primeni pentru sărbătoarea Învierii Domnului. La ora 23, bisericile sunt pline de credincioşi care aşteaptă să primească Lumina Învierii. Toate bisericile sunt cufundate în întuneric, iar la miezul nopţii preoţii ies cu Sfânta Lumină din altar şi anunţă: Christos Anesti (Hristos a Înviat). Imediat credincioşii lovesc cu putere scaunele din biserică de spătarele lor, zgomotul fiind unic pe întreaga insulă şi simbolizând zgomotul puternic făcut de piatra de la Sfântul Mormânt în momentul Învierii lui Iisus Hristos. Tot atunci, voalurile negre care acoperă icoanele cad. Întregul moment este unul plin de emoţie, zgomotul făcut de scaunele lovite în interiorul bisericilor fiind unul foarte puternic, care se aude pe tot teritoriul Ciprului. După aceea, se răspunde Alithos Anesti (Adevărat a Înviat) şi urmează Liturghia Învierii, la finalul căreia oamenii duc acasă Lumina Sfântă".

Apoi întreaga familie se adună la masa tradiţională de Paşte, unde mănâncă un fel special de supă numită magiritsa făcută din organe de miel, ciocnesc ouă roşii, mănâncă flaounes, friptură de miel şi beau diferite băuturi alcoolice, dar în special vin.

Luni, a doua zi de Paşte, sunt organizate jocuri tradiţionale, cum ar fi cursa cu ouă (avgoulodromii) - cursă în care concurenţii încearcă până la linia de sosire să nu scape oul aflat pe o lingură pe care o ţin între dinţi, cursa cu saci (sakoulodromii) - cursă în care până la linia de finiş competitorii încearcă să piardă cât mai puţini cartofi din sac, mai ales că au de trecut peste mai multe obstacole, cursa cu măgari, Ditzimin (jocul cu ridicarea greutăţilor), Zizyros (Cicada), tragerea de frângie, precum şi spectacole de dansuri tradiţionale. Aceste tradiţii de Paşte au loc de obicei în sate şi în comunităţile mici, în curţile bisericilor sau în pieţe.