CORESPONDENŢĂ DIN NEW YORK Noua ordine mondială şi implicaţiile pentru investitori

În ultimii peste 40 de ani, începând cam din 1980, am trăit într-o lume relativ benignă. Căderea comunismului în 1989 în Europa de Est, destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 şi era reformistului Deng Xiao Ping în China au pornit o perioadă de optimism. Vestul credea că restul lumii înţelesese în sfârşit valoarea libertăţii, a democraţiei şi a pieţelor libere.

În această perioadă benignă s-au întâmplat lucruri bune.

După stagflaţia din anii "70, ratele dobânzilor au scăzut constant, iar pieţele bursiere au cunoscut un boom. Investitorii s-au diversificat la nivel mondial. Întreprinderile multinaţionale s-au extins pe întreaga planetă. Lanţurile de aprovizionare au devenit globale. Comerţul internaţional a cunoscut un boom. Pieţele emergente s-au alăturat economiei globale. BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) au atras fluxuri de investiţii fără precedent. Creşterea economică a fost bună în general şi foarte puternică în câteva regiuni, cum ar fi Asia şi, bineînţeles, China.

După căderea URSS, SUA au rămas principala superputere militară şi economică. Lumea a reuşit să evite războaiele majore şi crizele economice majore. SUA au acţionat ca o superputere binevoitoare şi garant implicit al stabilităţii mondiale.

În 1989, Francis Fukuyama, un celebru politolog de la Universitatea Stanford, a proclamat că omenirea a ajuns "nu doar la finalul Războiului Rece şi la încheierea unei anumite perioade a istoriei postbelice, ci la sfârşitul istoriei ca atare: Adică punctul final al evoluţiei ideologice a omenirii şi universalizarea democraţiei liberale occidentale ca formă finală de guvernare umană". El a schiţat un viitor optimist al democraţiei liberale şi al pieţelor libere, care ar garanta prosperitate şi stabilitate.

Desigur, lucrurile au început să se schimbe, mai ales în primii ani ai secolului XXI.

Apariţia Islamului politic, mai întâi în Iran, apoi pe scară mai largă în Orientul Mijlociu, a culminat cu atacul de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center, prima provocare majoră la adresa Occidentului. Aceasta a dus la războiul împotriva Al-Qaeda, urmat de războaiele din Irak şi Afganistan.

Apoi, criza financiară subprime din 2007-2008 a zguduit lumea, urmată de crizele financiare din Europa, în special din Italia, Spania şi Grecia. Ne-am revenit încet prin tipărirea de bani şi creşterea considerabilă a datoriei publice.

Relaţia dintre SUA şi China a început să se deterioreze în perioada 2015-2017. Pandemia COVID a lovit în 2020. COVID a scos la iveală fragilitatea lanţurilor de aprovizionare cu produse medicale esenţiale (lipsa măştilor şi a echipamentelor de protecţie, în mare parte fabricate în China, precum şi a unor medicamente) şi a dus la o discuţie deschisă cu privire la tendinţa de globalizare.

Apoi, jenanta retragere a SUA din Afganistan, în august 2021, a semnalat lumii că puterea Americii s-a erodat.

Nu este surprinzător faptul că puterile rivale - în special China şi Rusia - au văzut în acest lucru o oportunitate de a se reafirma în faţa lumii occidentale. Putin caută să restabilească imperiul rusesc/sovietic. Xi Jinping urmăreşte să preia controlul asupra Taiwanului şi să înlocuiască SUA în Pacific şi ca putere mondială dominantă. În Hong Kong, China a demonstrat că este pregătită să ignore tratatul anterior şi a trecut la impunerea unui control totalitar.

Războiul din Ucraina este o consecinţă directă. Până în prezent, Ucraina rezistă agresiunii ruseşti. Lumea liberă a reacţionat prin sancţiuni puternice care ar putea paraliza economia Rusiei, iar NATO a fost consolidat. Cu toate acestea, există încă multe incertitudini.

Mulţi oameni din Occident speră ca Putin să fie răsturnat. Dacă Putin rămâne la putere, ne îndreptăm spre un nou Război Rece.

O "axă eurasiatică", China - Rusia şi, poate, Iran - se va confrunta probabil cu NATO în Occident şi ar putea apărea un nou "NATO al Pacificului", incluzând Australia, Japonia, poate Coreea de Sud, India şi alte ţări interesate să limiteze o China tot mai agresivă şi militarizată. Iranul s-ar putea alinia cu China şi Rusia.

Dacă este într-adevăr aşa, va exista un bloc de puteri "revanşarde" care se va opune lumii libere. Să sperăm că lumea liberă va rămâne unită şi revitalizată. Este încurajator să vedem că Germania, care a avut relaţii economice puternice atât cu China, cât şi cu Rusia, îşi dă seama că jocul s-a schimbat.

Ce implicaţii are acest lucru pentru economie şi investiţii?

Va exista o retragere din globalizare.

Multe ţări vor încerca să repatrieze producţia manufacturieră şi alimentară esenţială. Lanţurile de aprovizionare vor fi reproiectate, probabil eliminând China. Este probabil ca acestea să se mute în zone geografice mai "prietenoase". Statele Unite se pot baza pe Vietnam sau Filipine pentru a înlocui producţia chineză, precum şi pe vecinii din Mexic şi America Centrală. Europa se poate baza pe Africa de Nord şi Europa de Est. Astfel, este probabil să evoluăm către noi blocuri economice, să căutăm autarhia şi să ne decuplăm de China şi Rusia.

Această reajustare va necesita probabil noi investiţii şi schimbări radicale.

Inflaţia a apărut deja, din cauza tipăririi excesive de bani în SUA şi Europa. Aceasta va fi exacerbată de schimbările din lanţurile de aprovizionare şi de întreruperile în aprovizionarea cu produse de bază esenţiale.

Ar trebui să ne aşteptăm la o creştere a ratelor dobânzilor pentru dolarul american şi euro, ceea ce va pune în dificultate pieţele bursiere. Curba randamentelor din SUA a început deja să se inverseze, ceea ce anunţă de obicei o recesiune.

În general, este posibil să asistăm din nou la stagflaţie şi la probleme pentru pieţele emergente, care au de obicei rate ale dobânzii mai ridicate.

Cu toate acestea, ar trebui să ne aşteptăm ca anumite sectoare ale economiei să se descurce bine. Transformarea digitală va continua şi se va accelera, ceea ce va fi benefic pentru acţiunile din domeniul tehnologiei. Securitatea cibernetică va fi un domeniu deosebit de important, deoarece trebuie să ne protejăm împotriva atacurilor cibernetice provenite din Rusia şi China.

Aşteptaţi-vă, de asemenea, ca acţiunile din domeniul apărării să aibă o evoluţie bună, deoarece Occidentul va creşte cheltuielile militare, în special Europa de Vest şi Germania.

Producţia de energie alternativă (energie verde, precum şi un accent reînnoit pe fracturare şi energie nucleară) va avea rezultate bune, deoarece Occidentul trebuie să îşi reducă dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti şi de Orientul Mijlociu.

Este posibil ca gestionarea activă a activelor să fie din nou la modă. Fondurile pasive s-au descurcat bine într-un mediu benign, în care acţiunile au crescut în general împreună. Un mediu nou şi o volatilitate crescută vor necesita din nou o cercetare atentă a acţiunilor şi vor favoriza stilurile de gestionare activă.

În lumea obligaţiunilor, o perioadă de creştere a ratelor dobânzilor va determina probabil investitorii să se orienteze către produsele cu rată variabilă.

Şi, bineînţeles, creşterea incertitudinii înseamnă că va exista un interes sporit pentru aur şi cripto.