Procedura de selecţie a noului Directorat Transelectrica, încheiată luni, trebuie să fie reluată, deoarece a fost viciată, arată concluziile Corpului de Control al premierului, potrivit surselor consultate de Economedia. Transelectrica a anunţat luni, aşa cum scria deja Economedia, că noul Directorat va fi format din Ştefăniţă Munteanu (preşedinte), Victor Moraru, Florin-Cristian Tătaru, Cătălin-Constantin Nadolu şi Vasile-Cosmin Nicula. Economedia a explicat aici ce probleme ridică noii membri şi modul de selecţie a lor, toţi cei cinci intrând în sectorul energetic pe filieră politică şi neavând formare de bază în energie, potrivit economedia.
"Corpul de control a făcut o verificare a procedurii şi a constatat că procedura a fost viciată, că nu a fost respectată procedura pe formă, nu pe fond. Se reia toată procedura de selecţie", au explicat sursele pentru Economedia.
Conducerea Transelectrica va continua să fie asigurată de aceeaşi echipă de dinainte de procedura de selecţie, conform surselor.
Luni, Transelectrica, companie de stat strategică din energie, a anunţat că va fi condusă în următorii patru ani din funcţia preşedinte al Directoratului de Ştefăniţă Munteanu, un fost consilier judeţean fără experienţă în energie, susţinut de premierul Marcel Ciolacu. Totodată, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacşu, va ajunge membru al Directoratului. Moraru şi-a dat demisia de la super-agenţia care controlează companiile de stat AMEPIP din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeaşi situaţie şi în cadrul procedurii de selecţie pentru şefia Transelectrica. Niciunul dintre ei nu are experienţă anterioară în energie. Florin Tătaru şi Cătălin Nadolu îşi păstrază mandatele de membri. Cel de-al cincilea membru este Vasile Cosmin Nicula, fost vicepreşedinte la Curtea De Conturi, scrie economedia.
Compania strategică Transelectrica, cu capital majoritar de stat, are un rol-cheie în sistemul energetic, gestionând reţeaua electrică de transport. Transelectrica are o miză uriaşă în următoarea perioadă, ţinând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.
Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, îşi selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât şi prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să îşi selecteze conducerea "corporatistă", pe patru ani, printr-un proces de selecţie corect şi transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligaţii. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ştefăniţă Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu şi Bogdan Toncescu.
Preşedintele Ştefăniţă Munteanu, din fieful lui Marcel Ciolacu
Ştefăniţă Munteanu este actualul preşedinte al Directoratului Transelectrica. G4Media a scris anterior că el a fost consilier judeţean pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier şi preşedinte al PSD. Anterior, el nu ocupase niciodată un post similar într-o companie atât de complexă şi experienţa lui în general în domeniul energetic este limitată. El a ocupat poziţii în eşalonul trei în companii energetice. "Nu este cunoscut ca manager de top în domeniu la acest nivel", au declarat pentru G4Media mai multe surse din piaţa energiei. Ştefăniţă Munteanu ar fi susţinut de premierul Marcel Ciolacu în funcţie, scrie economedia.
Buzoian de origine, el are doar o diplomă de licenţă ca economist la Universitatea Româno-Americană. Până la numirea ca şef al Transelectrica, el a lucrat din 2019 la filiala din Buzău a unei alte firme cu capital de stat, Electrica Furnizare S.A, potrivit declaraţiei de avere şi CV-ului oficial.
Anterior, a fost consilierul unui secretar de stat la Ministerul Apelor şi Pădurilor (2018 - 2019), consilier la Secretariatul general al guvernului (2017), secretar general adjunct la Ministerul Turismului (2017), inspector asistent la Primăria Racoviţeni din Buzău (2012-2016), administrator la propria firmă Uno Art Construct (2006 - 2012).
Firma la care este acţionar, Uno Art Construct, a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 721.506 lei şi o pierdere de 289.000 lei, potrivit portalului specializat Confidas. Firma de construcţii a derulat zeci de contracte cu instituţii de stat, în majoritate primării de comune.
Probleme privind numirea lui Victor Moraru
Victor Moraru este unul dintre apropiaţii lui Marian Neacşu, considerat eminenţa cenuşie a guvernului şi omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu. Moraru este în prezent vicepreşedinte interimar (după ce şi-a dat demisia) al super-agenţiei care controlează companiile de stat AMEPIP. Moraru va conduce AMEPIP şi în următoarele şase luni, deşi şi-a dat demisia din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate şi conflict de interese - mai precis Moraru a numit oameni în comisia de selecţie care urma să îl numească pe el. Premierul Marcel Ciolacu spunea despre această situaţie: "Buni-răi, cum au fost aleşi, interimatul trebuia continuat de către cineva". Economedia a explicat, aici, de ce premierul Marcel Ciolacu pare dispus să sacrifice miliardele de euro din PNRR pentru oameni legaţi de funcţii la AMEPIP.
Totodată, amintim că şi comisia de nominalizare a Directoratului Transelectrica este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ştefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacşu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, şi membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
Alexandru-Cristian Vasilescu a fost numit Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, la rândul său, printr-o selecţie a unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcţionari ai AMEPIP, instituţia condusă anterior de Victor Moraru şi aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants recrutată tot de AMEPIP şi de doi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, condus chiar de Marian Neacşu, a mai consemnat economedia.
Ceilalţi membri ai Directoratului
Florin Cristian Tătaru este un politician din Maramureş. El a fost deputat PSD de Maramureş în două legislaturi (2008-2012 şi 2012-2016), iar apoi a fost director economic al Direcţiei Silvice Maramureş şi şef al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureş. În 1998 el a fost implicat într-un scandal când a răpit şi ameninţat cu arma un om. Dosarul penal a fost însă închis pe cale amiabilă. Florin Tătaru a intrat în directoratul Transelectrica în anul 2017, când a fost numit de fostul ministru al economiei Gheorghe Simon. Nici el nu are experienţă anterioară în sectorul energetic. Tătaru ar fi susţinut acum de social-democratul Alfred Simonis, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, preşedinte ales al Consiliului Judeţean Timiş.
Cătălin Nadolu a fost director general al SMART SA, Societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport, o filială a companiei naţionale de transport al energiei electrice Transelectrica, care deţine 70% din acţionariat. El a mai fost şef departament la RA-APPS în perioada 2009-2021, precum şi director la o direcţie judeţeană de sport. El a fost consilier la un cabinet de demnitar în perioada aprilie-iunie 2021, la sfârşitul lui iunie 2021 a dat concurs de director general la Consilul Judeţean Ilfov, iar în aceeaşi zi s-a transferat director general la Secretariatului General al Guvernului. Tot în aceeaşi zi s-a suspendat, fiind şi director în directoratul Transelectrica. Postul său de director general la SGG a fost conservat prin mutare în ianuarie 2022 la Poliţia Locală Sector 3, în aceeaşi perioadă Marian Neacşu fiind secretar general al SGG şi interimar la PSD Sector 3. Nadolu ar fi susţinut în prezent pentru Directoratul Transelectrica de Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
Vasile Cosmin Nicula a fost anterior vicepreședinte la Curtea de Conturi, iar acum este Director Financiar la noua Companie Naţională de Investiţii Rutiere. El a încercat anul trecut să ajungă director general executiv la Hidroelectrica, "perla energiei româneşti". Anterior, el a fost deputat şi senator PSD.
Salariile conducerii Transelectrica
Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curţii de Conturi, cât şi din declaraţiile de avere depuse de şefi.
De exemplu, Ştefăniţă Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcţia de preşedinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro).
Aceste sume sunt similare şi pentru restul conducerii Transelectrica.
Transelectrica, o miză de 424 milioane de euro
Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanţare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.
1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord - Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit - cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
2. Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin - Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice - cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
3. Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV - cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
4. Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad - cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu - cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
6. Proiect-pilot - Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia - în concept de staţie digitală - cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu - cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
8. Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) - cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
9. Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice - cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.
Rezultatele Transelectrica
Compania de stat Transelectrica, operatorul reţelei de înaltă tensiune şi al sistemului energetic naţional, a vut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% faţă de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2024, 20:18)
Te doare capul! Niște nimeni își bat joc de mii de actionari! Și ce mimează Ciolacu modestia,corectitudinea! PNListii par absenți, știu ei de ce! S-au înțeles pe sub masă!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2024, 23:18)
mimeaza pe naiba,trebuie sa ia iar unii administratori de-o noapte niste milioane la Curtea de Arbitraj la Viena ca nu stiu ce nu s-a respectat,deja ni mai stim numarul episoadelor
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2024, 23:20)
Panarame puși de alte panarame
1.3. Stiu ca sunt acolo (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Alonso în data de 02.10.2024, 00:39)
Penelistii sunt efectiv prosti, prosti! Abrudean e un pici fara experienta care nu e in stare de nimic. Isi face psd de cap pe spinarea pnl… asa se intampla cand in loc de oameni cu experiență de negociere iti pica din cer o echipa de 2 lei fara experiență politica
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.10.2024, 23:26)
Mai lasati asta ca'nu are experienta energetica',asta e pentru plecat pe fenta.Ca administrator nu trebuie sa ai exprrienta in domeniul tehnic.
Astia nu au experienta in a gandi la nivel mediocru macar.Sunt niste politruci de doi covrigi fara sarma ca ieseau prea scumpi.Nici la competenta de amante nu se ridica.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2024, 09:10)
nu e adiminstrator, e CEO
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2024, 09:12)
PAre mai mult o reglare intre conturi mafiote. sau de interlopi.
ca angajarile la stat mai ales la nivel de conducere , mereu sunt "viciate". poate trebuie viciate in alt fel.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2024, 11:07)
da ce cauta mii de actionari la TEL? tividente?