Costul de finanţare pe 10 ani al României a urcat la 3,24% pe fondul scăderii apetitului global pentru risc

Costul de finanţare pe 10 ani al României a urcat astăzi la 3,24%, de la 3,02% la debutul săptămânii, pe fondul scăderii apetitului pentru risc al investitorilor ca urmare a unui nou episod de recalibrare a aşteptărilor inflaţioniste şi al temerilor acestora legate de conduita politicii monetare a Rezervei Federale din Statele Unite (Fed).

Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania, notează într-un raport că majorarea ratei suverane de dobândă pe scadenţa 10 ani, aproape de maximul din luna martie, este în tendinţă cu evoluţiile din Statele Unite şi din Germania. Randamentul pe 10 ani din Germania a urcat săptămâna aceasta la -0,11% de la -0,6% la debutul lui 2021, iar yield-ul titlurilor pe 10 ani din SUA a urcat la un maxim al ultimelor 2 luni de 1,69% miercuri.

Rădulescu notează: "În România, comenzile noi din industria prelucrătoare au accelerat la 15,3% an/an, iar industria a crescut cu 0,7% lună/lună şi cu 13,4% an/an în martie. Totodată, accelerarea expunerii băncilor străine la 20,2% an/an în T4, la 29,2 miliarde dolari (maximul din septembrie 2016) exprimă premise favorabile pentru evoluţia economiei reale pe termen mediu. Pe de altă parte, deficitul comercial cu bunuri s-a adâncit cu 19,3% an/an la 5,3 miliarde EUR în T1. Totodată, Comisia Europeană a ameliorat prognozele pentru ritmul anual al PIB din 2021 (5,1%) şi 2022 (4,9%). Nu în ultimul rând, la a treia şedinţă de politică monetară din 2021, Banca Naţională a României a majorat prognozele pe inflaţie (pe fondul încorporării evoluţiilor recente - ritmul anual al preţurilor de consum a accelerat de la 3,05% în martie la 3,24% în aprilie, maximul din ianuarie 2020), a menţinut rata de dobândă de referinţă la minimul istoric de 1,25%, dar a semnalat perspectiva unui nou ciclu monetar. Aceste evoluţii coroborate cu climatul macro-financiar extern au contribuit la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 8,2% la 3,245% în această săptămână (cel mai ridicat nivel de la început de martie) (plus 9,4% ytd). Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 24,1% la 1,545 puncte procentuale, nivelul maxim din 1 martie".

Analiştii BCR Cercetare arată la rândul lor că au existat ieşiri de capital din obligaţiunile în lei în această săptămână în condiţiile aversiunii la risc în creştere.

"Au existat ieşiri ale unor clienţi din obligaţiunile în lei în condiţiile unei aversiuni la risc exacerbată de aşteptarea datelor pe inflaţie şi a deciziei BNR. Piaţa primară a fost solidă, cu licitaţii de succes ale Ministerului Finanţelor pentru scadenţe medii (noiembrie 2024) şi lungi (aprilie 2036)", potrivit BCR.

Aceştia notează faptul că diferenţa de randament dintre obligaţiunile în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani ale României a crescut cu 11 puncte de bază faţă de săptămâna trecută la 98 puncte de bază. Diferenţialul de randament între titlurile suverane pe 10 ani în lei şi cele similare în zloţi polonezi s-a redus de asemenea cu 2 puncte de bază în ultima săptămână şi se situează la 146 puncte de bază.

De menţionat că în această săptămână, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 967 milioane de lei prin certificate pe 12 luni şi cu 245 milioane de lei prin titluri scadente în aprilie 2036, la costuri medii anuale de 1,90%, respectiv 4,14%. Pentru săptămâna viitoare, Ministerul de Finanţe a programat licitaţii cu titluri scadente în octombrie 2030 (volum de 575 milioane RON) şi iunie 2026 (volum de 690 milioane RON).

Analiştii BCR mai subliniază într-un raport ieşirile nete de 2,4 miliarde de lei de pe piaţa titlurilor de stat din România ale investitorilor nerezidenţi din luna martie.

"Deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni de stat în lei au scăzut la 18,9% în martie de la 19,5% în februarie, după ieşiri nete de 2,4 miliarde lei. Scadenţa unei obligaţiuni de 9,1 miliarde lei şi reinvestirea doar parţială a sumelor ajunse la maturitate explică în mare parte evoluţia din martie", arată analiştii.

Aceştia mai notează şi creşterea ratei anuale a inflaţiei din aprilie, care a crescut la 3,24% de la 3,05% în martie, şi afirmă că este de aşteptat ca politica monetară a BNR să rămână neschimbată până în 2021-2022, următorul pas la o dată ulterioară fiind o majorare a dobânzii-cheie.

"Estimarea noastră era 3,16%, iar mediana sondajului Bloomberg se situa la 3,2%. Inflaţia de bază care exclude impactul dereglementării preţurilor la electricitate a scăzut la 2,7% în aprilie de la 2,8% în martie, conform aşteptărilor noastre. Vedem inflaţia de bază în ţinta BNR în următoarele opt trimestre, ceea ce justifică o dobândă de politică monetară neschimbată până la finalul anului 2022. (...) BNR a menţinut (...) dobânda de politică monetară la 1,25%, conform aşteptărilor noastre şi ale celorlalţi analişti. Noul Raport asupra inflaţiei (...) evidenţiază o inflaţie mai mare în următorii doi ani iar în semestrul II 2021 chiar peste ţinta băncii centrale. Credem că BNR va păstra dobânda de politică monetară neschimbată în 2021-2022 iar următorul pas după acea dată va fi o majorare. Managementul lichidităţii rămâne instrumentul preferat de politică monetară iar cursul de schimb joacă un rol important. Eventuale perioade de presiune de depreciere asupra leului pot declanşa din partea BNR un management mai strict al lichidităţii cu dobânzi mai mari pe termene scurte", arată analiştii.

Aceştia precizează de asemenea că modelele proprii indică o încetinire a activităţii economice în prima săptămână din luna mai, după încetinirea economiei din luna aprilie.

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată o încetinire a activităţii în prima săptămână din luna mai, după sărbătorile de Paşti. Mobilitatea către locurile de muncă, poluarea aerului şi consumul de electricitate au scăzut în jurul datei de 1 mai. Unii dintre aceşti indicatori au recuperat ulterior o parte a terenului pierdut. Spre deosebire de toamna anului trecut când valul doi al pandemiei nu a avut efecte economice vizibile, în primăvara acestui an s-a observat o încetinire imprimată de creşterea numărului de cazuri COVID-19 în România şi în Europa", potrivit analiştilor.