Creşterea anuală a PIB-ului României va fi în 2024 de doar 1,8%, mult sub previziunile economice iniţiale

Creşterea anuală a PIB-ului României va fi moderată în 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice iniţiale, de 3%, în ciuda tendinţelor pozitive înregistrate în prima jumătate a anului - creşterea cererii interne, stimulată în principal de creşterea reală a veniturilor populaţiei, precum şi de reducerea treptată a inflaţiei - şi care se vor păstra şi în perioada următoare, consideră echipa de economişti a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, cea care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM), conform unui comunicat transmis redacţiei.

În septembrie 2024, Institutul Naţional de Statistică a publicat date provizorii privind creşterea economică a României în primele şase luni ale acestui an, conform cărora PIB-ul României a înregistrat o creştere de 0,8% în trimestrul II faţă de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creştere de doar 0,5%. Deşi aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creşterii economice, ele sunt în realitate sub aşteptările analiştilor, ceea ce prevesteşte o creştere economică mai redusă pentru întregul an 2024, faţă de cea preconizată la începutul acestui an, arată cercetarea RoEM, potrivit comunicatului.

"Având în vedere aceste evoluţii, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creşterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3%, estimat la începutul anului, la 1,8%, care include deja efectele performanţei economice mai slabe din prima jumătate a anului. Mai mult, această rată de creştere ar putea scădea şi mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute faţă de cele din primul semestru. Aşadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanţa riscurilor economice până la sfârşitul anului se înclină mai mult în jos", explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.

În prima jumătate a acestui an, în România, s-a înregistrat o creştere a cererii interne, stimulată în principal de creşterea reală a veniturilor populaţiei (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creşterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum şi de reducerea treptată a inflaţiei. Deşi aceste tendinţe continuă şi în a doua jumătate a acestui an (de exemplu, majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024, sau o nouă creştere a pensiilor începând cu luna septembrie 2024), echipa de economişti RoEM consideră că veştile mai puţin favorabile vin din sectorul companiilor.

"Datele statistice sugerează că firmele nu reuşesc să valorifice pe deplin creşterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piaţa locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puţin favorabil şi indirect asupra economiei României. Acest fenomen este reflectat şi de contribuţia negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului. Chiar dacă investiţiile, în special cele în infrastructură şi cele finanţate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluţia economiei, ele reuşesc doar să menţină creşterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest", spune Levente Szasz.

În ceea ce priveşte sectorul producţiei, situaţia este similară, consideră echipa de economişti RoEM: toate sectoarele activităţii economice aduc contribuţii modeste, iar în unele cazuri chiar negative la evoluţia PIB-ului României din acest an, se menţionează în comunicat.

"Agricultura a fost grav afectată de seceta din această vară, în special în ceea ce priveşte culturile de porumb, iar acest impact se va resimţi în indicatorii economici din a doua jumătate a anului. Industria continuă să urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României. Construcţiile sunt sprijinite pe moment de investiţiile guvernamentale, dar sectorul rezidenţial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevesteşte o contribuţie mai redusă a acestui sector la creşterea PIB-ului, faţă de contribuţia mult mai însemnată adusă anul trecut. Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esenţial în revenirea economică post-pandemie, a adus doar o contribuţie minimă în prima jumătate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent în acest sens, iar tendinţele negative par să persiste şi în perioada următoare", arată analiza economiştilor Romanian Economic Monitor.