Creşterea dobânzilor a mărit numărul potenţialilor beneficiari ai legii dării în plată

O parte dintre cei care s-au împrumutat între toamna lui 2021 şi vara lui 2022 pot intra deja sau vor intra foarte curând sub umbrela legii care protejează debitorii aflaţi în dificultate.

După bătălii ce păreau interminabile între debitorii în dificultate sprijiniţi de iniţiatorii legii şi lobby-ul bancar foarte agresiv la un moment dat, legea dării în plată a apărut în 2016 şi a fost amendată în 2020.

O modificare foarte importantă introdusă în 2020 sublinia condiţiile în care funcţiona impreviziunea - în cazul creditelor în valută cursul de schimb arată o creştere de 52,6% faţă de momentul acordării împrumutului, la momentul transmiterii notificării de dare în plată, iar în cazul creditelor în lei, valoarea ratelor lunare creşte cu peste 50%.

Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite atunci debitorul poate renunţa la împrumutul devenit împovărător, fără a mai fi urmărit pentru completarea diferenţei între valoarea creditului şi valoarea proprietăţii executate de bancă. Tot modificările din 2020 (transpuse la rândul lor sub forma unei legi - 52/2020) aduse legii dării în plată (legea 77/2016) menţionează explicit că "echilibrarea şi continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit poate fi dispusă doar în cazul imposibilităţii vădite a continuării sale".

Cu alte cuvinte, cei care nu mai pot plăti dar nu vor să renunţe la imobilul luat prin credit, trebuie să trimită o notificare băncii în baza legii dării în plată şi să aştepte din partea acesteia soluţii pentru diminuarea ratelor lunare.

Cum împrumuturile în valută sunt minoritare acum, iar cursul de schimb a fost stabil în ultimii ani, să vedem cine s-ar încadra în prevederile legii dării în plată dintre debitorii ipotecari în lei.

Pentru a-i identifica pe posibilii beneficiari este sufficient să ne uităm la variaţia IRCC şi să identificăm minimele.

Astfel, valoarea minimă a indicelui a fost calculată pentru trimestrul al doilea din 2021 (1,08%) şi s-a aplicat în trimestrul al patrulea din 2021 (octombrie-decembrie).

În cazul unui credit prin programul Noua Casă, marja băncilor este de 2%, iar în cazul unui credit ipotecar classic, marja băncilor oscilează în general între 2,5% şi 3,5%.

Asta înseamnă că dobânda care era din pornire puţin peste 3% pentru cei care s-au împrumutat în ultimul trimestru al anului 2021 în cadrul programului Noua Casă sau de 3,5%-4,5% pentru cei legaţi de un împrumut ipotecar clasic a ajuns, astăzi, când IRCC este de 5,7%, în jur de 7,7% pentru debitorii Noua Casă sau de 8,2%-9,2% pentru cei cu ipotecare standard.

Ceea ce reprezintă mai mult decât o dublare a dobânzii şi, pentru marea lor majoritate, şi o dublare a ratelor, astfel încât mare parte din aceşti debitori ar putea să bată la uşa băncii cu o notificare în baza legii dării în plată şi, în momentul în care vor fi chemaţi pentru discuţii, să explice că ar dori o uşurare a poverii ratelor fără să renunte la imobil.

Indicele IRCC nu a urcat decis nici după trimestru al doilea din 2021, iar valorile IRCC calculate pentru primul trimestru şi penyru cel second din 2022 au fost de 1,17%, respectiv 1,86%. Abia în ultimul trimestru al anului trecut se ajunsese la 4,06%, iar din aprilie 2023 vom avea un IRCC în jurul a 6%.

Cu alte cuvinte, foarte mulţi dintre cei care au luat credite între toamna lui 2021 şi începutul verii lui 2022, când IRCC se menţinea sub 2%, au intrat sau vor intra foarte curând (din aprilie) sub incidenţa legii dării în plată, mai ales dacă sunt debitori Noua Casă (cei cu ipotecare clasice se încadrează deocamdată la dublarea ratelor doar dacă s-au împrumutat între octombrie 2021 şi martie 2022).

O postare în acest sens a apărut pe pagina de Facebook a senatorului Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii legii dării in plată.

"Toţi consumatorii care plătesc acum o rată mai mare cu 50% faţă de momentul iniţial, trebuie să facă o notificare către bancă prin care să solicite re-echilibrarea contractului. Notificarea se face printr-un avocat, notar sau executor judecătoresc, iar banca este obligată în baza legii dării în plată să vă reducă costul ratei. Din momentul notificării şi până la soluţionare banca nu vă poate percepe niciun comision.

Notificarea nu înseamnă nici renunţarea la casă şi nici deschiderea unui proces în instanţă. Costul notificării, cel puţin în cazul notarilor şi executorilor, este în jur de 100 de lei. Astăzi (n.r. miercuri), la sediul ANPC, am discutat cu preşedintele Horia Constantinescu, care m-a asigurat că va verifica la sânge băncile care nu vor să respecte legea dării în plată".

Opinia Cititorului ( 7 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 09:56)
Mama cum suna titlul ala!!
Zici ca "mare ajutor" ce ofera!!!
ALLOOOO neneoroceste familii oricum ar fi!
S c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 09:57)
Intrebare:
De cate ori Conducatorii Romanieie au bagat in Faliment orasele Romaniei?
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 11:06)
Orice persoana care ia un credit pe termen lung (de exemplu, pe 30 de ani) trebuie sa fie constienta de faptul ca de-a lungul perioadei respective de timp vor fi episoade in care va avea dificultati la plata ratei (pentru ca poate ramane fara loc de munca sau pentru ca ratele vor creste sau pentru ca se va confrunta cu cresteri ale cheltuielilor din motive neprevazute, sau din multe alte cauze similare posibile) si sa se pregateasca din timp pentru astfel de momente. Din pacate lumea nu este prevazatoare si nu se pregateste pentru vremurile grele atunci cand ii merge bine asa incat poate ca ar fi bine sa intervina bancile, sau BNRul, sau guvernul si sa impuna ajustarea principalului din componenta ratelor in functie de dobanda (atunci cand dobanda este mica, principalul sa fie mai mare, iar pe masura ce dobanda creste, acesta se scada astfel incat per total rata (principalul + dobanda) sa nu sufere variatii mari chiar daca dobanda se modifica. Practic, atunci cand dobanda este mica (vara) se creeaza un buffer (sanie) care se elibereaza atunci cand dobanzile sunt mari (iarna).
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 12:00)
  Mai exista si varianta rambursarii partiale atunci cand dobanzile sunt mici, urmand ca atunci cand dobanzile sunt mari, debitorul sa poata cere reversul acelei rambursari prin scutirea de plata unor rate echivalente cu suma rambursata anterior (de exemplu, in primii 5 ani de creditare mi-a mers bine, economia a duduit, dobanzile au fost mici si am rambursat anticipat echivalentul a 10 rate. Acum dobanzile sunt mari, au aparut si unele probleme familiale si imi este greu sa platesc ratele, asa incat solicit bancii sa imi compenseze urmatoarele 10 rate catre banca cu cele 10 rate achitate anterior, timp in care sper ca ma voi putea redresa). Aceasta este varianta in care am avut timp sa rambursez anticipat niste rate.
  Pentru cazul in care situatia se deterioreaza inainte de a putea rambursa anticipat o parte din credit, ar trebui sa poata functiona si Reciproca, in sensul ca sa ii pot cere bancii scutirea de la plata catorva rate, urmand ca acestea sa fie platite ulterior (dupa ce ma redresez, dar nu mai tarziu de o perioada de timp maxima stabilita anterior prin norme ale bancii sau ale BNR sau prin lege), fie prin prelungirea perioadei de creditare, fie prin majorarea ratelor (abordarea inversa fata de cazul platii in avans a unor rate/ parti din credit). Astfel se pot crea punti peste perioadele dificile din viata celor imprumutati (care apar cu siguranta, la un moment dat), in avantul tuturor (banca, client, stat si societate).
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 12:08)
  ce spui tu acolo faza cu dobanda si principal e legata de ciclul de credit = el se corecteaza de la sine in timp!
  Lafel si cu ciclul gradului de supraindatorare ca numar de ani din venit!!
  Bancile nu sunt proaste!!
  La ordin Gov dau drumul la capcane!
  in 2010-2011 2012 casa din venit era blocat de gov si banca centrala la x5 maxim acum ce fac nebunii le la x15!
  asta arata ca vor creste costurile in piata!
  s c cret
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de antonim în data de 13.01.2023, 13:14)
  BNR impune condiții mai dure de creditare după prăbușirea prețurilor. Tu spuneai că anul trecut BNR le-a dat verde băncilor să acorde credite peste gradul de îndatorare impus anterior, o politică antianticiclică. :)
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 15:28)
  este o relatie directa intre acordare de credit pib si venituri!
  exista ciclu cand veniturile au putere - creditul nu este consumat si pibul se prabuseste => ? ce actiune ciclica cand pib cadere se face?
  exista ciclu cand veniturile nu au putere -creditul este aproape consumat si pibul se prabuseste=> ce actiune ciclica se face?
  exista ciclu cand veniturile nu mai au putere -creditul se prabuseste si pibul se prabuseste => ce actiune se face?
  exista ciclu cand veniturile is revin in putere de cumparare -creditul este deflat -falimente in piata si pib tot in cadere=> ce actiune se face?
  exista ciclu cand veniturile revin puternic - creditul se umfla iarplus executari resturi si pibul are schipatare=>
  s c cret