Creşterea economică de la noi, cea mai slabă din UE

Ţara noastră a avut, în trimestrul al doilea, cea mai slabă creştere economică anuală din Uniunea Europeană (UE), de 0,3%, potrivit estimărilor Eurostat.

În plus, produsul intern brut (PIB) a urcat cu doar 0,2% (date ajustate sezonier) în trimestrul doi, faţă de avansul de 0,7% înregistrat în trimestrul întâi, potrivit datelor estimative ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Analiştii au păreri diferite privind creşterea economică din trimestrul al doilea.

Creşterea economiei în acest an, în ansamblu, se realizează prin comparaţie cu efectul de bază (adică prin comparaţie cu un an precedent prost), ne-a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Domnia sa a adăugat că majorarea de 0,2% din al doilea trimestru "este pur statistică, pe hârtie, nu se datorează unor anumite condiţii economice, şi nici nu reflectă nivelul de trai". Liviu Voinea a mai precizat: "Din păcate, nu se evidenţiază o sursă majoră de creştere care să tragă după sine economia, nici anul acesta şi nici în anii următori".

• Dragoş Cabat: "Exporturile şi producţia industrială au continuat să fie motoarele creşterii economice"

"Exporturile şi producţia industrială au fost motoarele creşterii economice, deşi avansul pe aceste două componente s-a mai temperat faţă de trimestrul întâi", ne-a declarat Dragoş Cabat, vicepreşedintele "CFA România".

Domnia sa a adăugat: "Dacă judecăm performanţa de la noi comparativ cu cea a partenerilor noştri comerciali din UE, rezultatele ţării noastre sunt pozitive, dar se pot înrăutăţi în viitor, dacă Germania, Franţa, Italia şi Spania nu îşi vor menţine nivelul de importuri din România".

Dragoş Cabat ne-a precizat că avansul producţiei agricole de anul acesta este un semnal pozitiv, şi că efectele sale vor fi vizibile cel mai puternic în trimestrul al treilea. Domnia sa a adăugat, însă, că nu agricultura ar trebui să fie sectorul care să genereze creşterea economică sănătoasă, ci mai degrabă, domeniul care să ajute la scăderea inflaţiei, având în vedere că ponderea agriculturii în PIB este sub 10% (similar cu sectorul construcţiilor).

• Daniel Ionescu: "Creşterea PIB-ului este doar contabilă"

Creşterea PIB este "consecinţa cvasi-totală a creşterii ratei TVA", este de părere Daniel Ionescu, doctor în economie. Domnia sa a adăugat că TVA se calculează "la" şi nu "din" valoarea adăugată, potrivit metodologiei de calcul şi implicit, se contabilizează ca element de creştere a PIB-ului.

Daniel Ionescu ne-a spus că în lipsa măsurilor pro-active de creştere a producţiei de valoare adăugată, ţara noastră nu poate să înregistreze o creştere reală a PIB-ului, decât pe seama unor recolte agricole peste mediile anilor precedenţi, precum şi pe seama creşterii valorii adăugate în sectorul terţiar (al serviciilor financiare), creşterea fiind, însă, pusă sub semnul incertitudinii.

Domnia sa este de părere că avansul PIB-ului din trimestrul al doilea este o creştere contabilă, constituită din plusul de TVA generat ca urmare a creşterii ratei standard de impunere a valorii adăugate reale produse în ţară.

• Nicolae Chidesciuc: "Surpriza a venit, probabil, de la agricultură"

Creşterea economică de 0,2% din trimestrul al doilea a reprezentat o surpriză pentru analistul Nicolae Chidesciuc, economist-şef la "ING Bank România". Domnia sa se aştepta, însă, la o uşoară contracţie a economiei pentru trimestrul al doilea al acestui an, de 0,1%.

"Surpriza a venit, probabil, de la agricultură, aceasta având o contribuţie mai semnificativă decât ce ne aşteptam noi", potrivit economistului şef de la "ING Bank România". Celelalte sectoare au înregistrat contracţii, cu excepţia sectorului construcţiilor, care a avut o creştere modestă, a adăugat domnia sa.