Creşterea puternică a consumului din Rusia a contrazis aşteptările economiştilor

Ruşii sunt plini de bani şi sunt dornici să-i cheltuiască, conform unei analize recente publicate de Financial Times.

Creşterea salariilor în termeni reali s-a accelerat de la începutul războiului din Ucraina, în condiţiile în care întreprinderile civile au fost nevoite să urmeze exemplul companiilor din domeniul apărării pentru a reţine angajaţii, pe fondul unui deficit tot mai mare al forţei de muncă.

Astfel, "Rusia s-a trezit în mod neaşteptat în mijlocul unui boom al cheltuielilor de consum", după cum arată Financial Times.

Datele preluate de FT de la Rosstat, agenţia de statistică a statului rus, arată că salariile reale au crescut cu aproape 14%, iar consumul de bunuri şi servicii cu aproximativ 25%, în timp ce rata şomajului a scăzut până la 2,6%, un minim al perioadei post-sovietice.

Creşterea salariilor, descrisă drept "explozivă", a fost resimţită "de-a lungul unui spectru socio-economic larg şi a dus la transformarea radicală a vieţii pentru muncitori".

Un exemplu oferit de FT arată că salariul lunar al ţesătorilor, care era de până la 350 de dolari în decembrie 2021, a ajuns în prezent la circa 120.000 de ruble, echivalentul a 1.400 de dolari. Alte date arată că un curier poate câştiga până la 200.000 de ruble pe lună, un salariu comparabil cu salariul membrilor Academiei Ruse de Ştiinţe.

"Toţi cei din partea superioară a clasei de mijloc se bucură de o viaţă foarte bună", a declarat un investitor rus pentru cotidianul financiar, care a preluat şi declaraţia unui oligarh rus, conform căreia "aproape toţi cei pe care îi cunosc şi care au părăsit Rusia după februarie 2022, s-au întors şi spun că Moscova este cel mai bun oraş din lume".

Economiştii consultaţi de FT au precizat că boom-ul consumului a fost determinat mai ales de cheltuielile guvernamentale şi de investiţiile în sectorul apărării şi alte sectoare conexe. Un alt factor important îl reprezintă temperarea puternică a ieşirilor de capital din Rusia, care nu mai este considerată risc pentru stabilitatea financiară de către Banca Rusiei.

O mare parte a veniturilor suplimentare s-a îndreptat către achiziţionarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi turismul intern.

Programele de stimulare economică, inclusiv programele de subvenţionare a dobânzilor pentru creditele ipotecare, au creat condiţiile pentru revenirea presiunilor inflaţioniste şi au forţat Banca Rusiei să anunţe recent o majorare cu 200 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară, până la 18%, cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani.

Valoarea totală a creditelor ipotecare din Rusia a crescut cu 34,5% anul trecut, iar programele de stimulare au fost eliminate treptat de la jumătatea anului, după cum arată FT, pe fondul cererilor repetate ale băncii centrale.

Cele mai recente prognoze ale Băncii Rusiei arată o rată a inflaţiei de 6,5% - 7% în 2024, peste ţinta de 4%, şi o temperare până la 4% - 4,5% în 2025.

Oficialii băncii centrale s-au pronunţat de mai multe ori împotriva creşterii puternice a cheltuielilor guvernamentale, însă avertismentele au fost ignorate la nivel guvernamental.

O serie de economişti au precizat pentru FT că deciziile de politică monetară ale Băncii Rusiei, inclusiv dobânda majorată până la un nivel record, nu au fost suficiente pentru a evita supraîncălzirea economiei

"Banca centrală este foarte conservatoare şi a aplicat măsurile recomandate de manuale şi reţetele macroeconomice consacrate, însă măsurile foarte drastice nu au reuşit să răcească economia", a declarat Vasili Astrov, de la Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena, pentru FT.

Financial Times mai scrie că pentru acoperirea deficitului bugetar guvernul a retras sume importante din Fondul Naţional. Activele sale nete au scăzut astfel de la 8,7 trilioane de ruble în ianuarie 2022, echivalentul a circa 100 de miliarde de dolari, până la 4,6 trilioane la sfârşitul lunii iunie 2024, echivalentul a circa 53 de miliarde de dolari.

O încetinire semnificativă a economiei este prognozată chiar începând din această toamnă, în condiţiile în care "dacă ne uităm doar la cifre, politicile macroeconomice ale Rusiei sunt complet dezechilibrate", după cum a declarat Iikka Korhonen, directorul Institutului pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei.

Pentru Alexandra Prokopenko, de la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, "întreaga situaţie economică este o funcţie a ceea ce se întâmplă în prima linie", în condiţiile în care "marea necunoscută pentru economia Rusiei este războiul", după cum mai subliniază Financial Times.