CRISTIAN DAN: "Au fost trimise plângeri Comisiei Europene îndreptate împotriva ANPC"

"Domnule Guvernator al BNR,

Domnule Viceguvernator,

Domnule preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului,

Reprezentanţi ai Statului Român,

Reprezentanţi ai Bancpost SA,

Reprezentanţi ai presei,

Subsemnatul Dan Cristian Nicolae, proprietar al unui apartament achiziţionat în anul 2007 în oraşul Cisnădie, în baza contractului de credit ipotecar în franci elveţieni la Bancpost SA, nr. HL14429, va supun atenţiei următoarele:

Sunt unul dintre administratorii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, deci sunt în contact permanent cu debitori împrumutaţi în CHF la toate băncile care au creditat aşa în România, cunoscând bine ofertele pe care acestea le-au făcut sau le fac în prezent, modul în care au speculat lipsa de educaţie financiară a clienţilor, clauzele pe care le-au introdus în contracte şi pe care instanţe din ţară le-au declarat abuzive. Sunt membru, de asemenea, în trei dintre cele mai importante asociaţii care reprezintă / consiliază / apără consumatorii de servicii financiare din România - AURSF, ACCBAR, PARAKLETOS. Ca atare cunosc şi unele "oferte personalizate / soluţii" făcute de unii operatori financiar-bancari anumitor clienţi (nu prea sunt personalizate, ci mai mult identice).

Ceea ce mă determină să vă scriu, este scandalul mediatic pe care-l văd în ultima vreme cu privire la Legea dării în plată, manipulările bancherilor, evitarea confruntării în public cu debitorii posesori de credite în CHF, aroganţa băncilor şi inflexibilitatea lor... Dar mai presus de toate astea, dramele românilor - între care mă aflu şi eu - care în loc să se ocupe de viaţa personală trebuie să fie zi şi noapte cu ochii pe activitatea Parlamentului, Senatului, Guvernului, BNR-ului, băncilor comerciale şi a presei de profil economico-financiar. Adăugaţi la toate astea şi faptul că datorită creditului făcut la Bancpost în CHF şi datorită instabilităţii din România, familia mea a fost nevoită să se destrame - în sensul că soţia a acceptat un contract de muncă în străinătate, lăsând în urmă trei copii care aveau nevoie de ea (un copil de 2 ani care încă mai era alăptat când a plecat, un băiat de 9 ani care e în clasa a doua şi o fată de 16 ani care tocmai e anul I la liceu şi avea nevoie de o mamă care să-i tempereze caracterul de adolescent rebel) - lucruri peste care eu nu voi trece cu uşurinţă. Nu aveţi dreptul să destabilizati familii din România!

Pe lângă astea, firma la care lucrez eu este în insolvenţă, salariul meu nemaifiind sigur şi fiind nevoit astfel să-mi stabilesc conexiuni prin alte oraşe pentru a avea o soluţie de backup în cazul în care voi intra în incapacitate de plată a creditului - lucru care nu m-ar afecta prea tare, dacă nu ar fi pericolul executării silite.

Oricum, peste toate problemele astea, tronează frustrarea de a fi fost înşelat de bancă, cel puţin de două ori!

I. Prima dată, la contractarea creditului. Nu aş fi luat niciodată credit în CHF dacă mi s-ar fi spus de la început că este o monedă de refugiu, că a mai avut derapaje şi în trecut şi dacă mi s-ar fi prezentat riscurile pe care le implică un contract de credit într-o monedă exotică pe un termen atât de lung. Pentru că am fost asigurat de multiplele avantaje ale acestei monede, atât din reclamele băncilor (vedeţi mai ales reclamele Raiffeisen - Stabilitate - dar şi cele Bancpost pe care le-am mai găsit - îmi pare rău că nu le-am păstrat fizic spre a dovedi practica comercială înşelătoare prin care s-au promovat aceste produse), cât şi din expunerile verbale ale ofiţerilor de credite, am luat un credit în CHF. Aşadar, pentru un apartament achitat cu 43.000 euro, am luat un credit de 28.000 euro (desigur, în CHF - 46.500 CHF). Înainte de asta, depusesem la Primăria Sibiu, unde pe vremea aceea era primar domnul Iohannis, dosarul pentru solicitarea unei locuinţe ANL, neavând pe atunci opţiunea programului Prima Casă. Ştim cu toţii cum s-au obţinut unele locuinţe ANL - trebuia să dai "avans" cui trebuie. Ei bine, nu am vrut să ofer acest "avans" ilegal şi imoral, iar rezultatul a fost că... nu m-a băgat nimeni în seamă. Reţineţi că eu nu am construit cartiere de blocuri şi nici nu mi-am luat Ferrari roşu din care să arunc cheile pe masa băncii - am luat o primă casă când nu exista Prima Casă, iar astăzi mă consider discriminat faţă de debitorii în lei, care au intrat în programul Prima Casă. Am colegi de serviciu cu care am discutat şi am rămas uimit să văd ce rate plătesc ei, pentru sume mai mari decât împrumutul meu. Diferenţa e şi de 50%!(...)

II. A doua oară, când am cerut ajutorul băncii, având dificultăţi de plată pe fondul creşterii valorii CHF şi al diminuării salarizării. Am primit o restructurare înşelătoare, prin care mi s-a mărit marja de la zero la opt p.p. fără să mi se explice ce înseamnă asta. Ofiţerul de credit (Lucian Simion) m-a asigurat că totul e legal, e în ordine, e transparent. În realitate a fost o ţeapă care mi-a mărit ratele după numai un an de zile de "respiro". Cum am reuşit să fiu la zi cu plăţile şi să nu întârzii, numai eu ştiu. Cum mi-am privat familia de concedii, de vacanţe, copiii de jucării, de multe lucruri care fac partea din viaţa normală a unei familii.

La începutul anului 2015 am intrat în Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) şi am început să cunosc poveştile dramatice ale împrumutaţilor români, inflexibilitatea altor bănci în afară de Bancpost şi mizeria din domeniul politic.

Domnule Guvernator, dumneavoastră aţi recomandat băncilor o intervenţie morală, le-aţi recomandat să negocieze corect cu clienţii şi aţi propus chiar soluţii de bun simt pe care, în timp, unele bănci le-au implementat (Volksbank, OTP - sigur, mai mult forţate de valul de procese abătut asupra lor şi câştigate de clienţi): "conversie la cursul zilei cu un discount oferit de bancă la sold - practic, acelaşi lucru ca o conversie la un curs mai mic decât cel actual".

Ei bine, în naivitatea noastră am ales să vă urmăm îndrumările şi să încercăm să negociem cu băncile. Acţiunea poate fi urmărită integral pe aursf.ro la secţiunea Proiecte/Negocieri CHF. Finalul a fost fără echivoc: băncile nu negociază. Eu am mandatat specialişti care să negocieze pentru mine cu Bancpost, ca să nu fiu pus din nou în situaţia de a mai lua o nouă ţeapă, iar aceste negocieri s-au sfârşit prost - au eşuat. Este limpede că bancherii nu negociază.

În anul 2014, am cerut băncii conversia creditului în lei. Mi s-a spus că nu se poate, că mai trebuie aduse imobile în garanţie, pentru că soldul creditului este mai mare decât valoarea apartamentului. Şi eu ce să fac? Eu să îmi asum toate riscurile şi banca nimic? Este echitabil? E moral? E comercial? Banca poate să-şi schimbe politica după cum vrea - dobânda creşte cum vrea banca, conversiile se fac cum şi când vrea banca... Clienţii ce sunt? Carne de tun?

Domnule Pandelică, pe noi cine ne protejează? ANPC-ul nu prea! Domnul Dunca începuse o oarecare ofensivă împotriva abuzurilor băncilor. N-a scăpat nici Banpcost! Asta înseamnă că această bancă a fost găsită vinovată de către ANPC. Deci clienţii au motiv să fie porniţi împotriva ei! Nu vreau să intru în detaliile aranjamentelor între ARB şi ANPC, în corespondenţe care au decis soarta a zeci de mii de clienţi, dar vă spun că ştim de învârtelile lui Cerbulescu, cunoaştem multe detalii despre ce s-a întâmplat în ANPC, iar la un moment dat s-ar putea să se lase cu procese / dosare penale împotriva unor angajaţi care au nenorocit mii de familii de români.

Apropos de ANPC. Domnule Guvernator, dumneavoastră aţi spus că nu BNR are atribuţii de protecţie a consumatorilor, ci ANPC. Acest ANPC mie mi-a dat două răspunsuri diferite când am trimis contractul meu de credit spre studiu. În anul 2014, îmi răspunde ANPC Bucureşti şi mi se spune că nu am clauze abuzive în contract. Îmi răspunde şi Sibiul şi îmi spune acelaşi lucru. În anul 2015 însă, situaţia se schimbă. Mi se spune că clauze cu privire la dobândă, risc valutar şi comision de administrare pot fi considerate abuzive şi că un contract similar cu al meu este deja în instanţă. În urma unei discuţii purtate la sediul ANPC cu unul din comisari, în prezenţa domnului preşedinte de Autoritate de la vremea respectivă, îmi spune că de fapt răspunsul primit de mine în 2015 este cam praf, însă, uitându-se pe contractul meu de credit şi pe actele adiţionale aferente restructurării, îmi spune că banca nu ar fi avut dreptul să-mi mărească marja în urma cererii mele de restructurare.

Domnule Guvernator, ce încredere să am eu să mă adresez ANPC-ului? Mai mult decât atât, dându-mi seama de competenţa unor comisari ANPC, am solicitat în mod expres ca în urma plângerilor mele, să nu îmi fie trimis contractul în instanţă, pentru că nu am încredere în aparatul juridic ANPC. Culmea, Comisariatul de la Sibiu, care iniţial îmi transmisese că nu sunt clauze abuzive în contractul meu, mi-l trimite în instanţă, la Sibiu, aiurea, obţinând următorul rezultat: "Declină soluţionarea cauzei, admite excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Sibiu invocată de intimata S.C. Bancpost S.A" - adică Sibiul a dat-o în gard şi Bancpost a speculat asta. Tocmai de aceea am solicitat în scris să nu fie trimis contractul în instanţă prin ANPC, pentru că mi-am angajat avocat specializat în astfel de litigii. Or, procesul meu pentru care am angajat avocat a fost suspendat acum tocmai din cauza intervenţiei neinspirate şi neprofesioniste a CJPC Sibiu. Deci, ce încredere să aibă consumatorul de servicii financiare în ANPC, domnule Guvernator? Dacă îi întrebaţi ce s-a câştigat în procesul class action cu OTP, probabil va fi linişte.

Nu mult diferită este situaţia oficialilor BNR. Domnului Cinteză i se părea de neacceptat faptul "că oamenii ar putea fi urmăriţi până la finalul vieţii pentru restul datoriei" după ce îi este executat imobilul, deşi asta se întâmplă la scară largă în România, iar domnul Bogdan Olteanu avertizează că "Dacă acum îţi transformi creditul din franci elveţieni în lei de exemplu, îl transformi la cel mai prost curs posibil al francului elveţian şi vei suporta rate foarte mari în continuare".

Noi, clienţii, pe cine să mai credem? În acest moment băncile se înghesuie să convertească creditele din CHF în lei. Chiar şi la Bancpost, în anul 2015, dintr-o dată se poate face conversia în lei fără a mai aduce alt imobil sub ipotecă. Ciudat, nu? Adică banca poate să renunţe la unele pretenţii, dacă vrea, în 2015. În 2014 nu se putea.

Domnilor, clienţii cu credite în CHF au fost:

- înşelaţi - prin practici comerciale incorecte/înşelătoare;

- abuzaţi - prin clauze abuzive.

Cine plăteşte pentru toate astea? Veţi spune să ne adresăm instanţei. Vreţi să vă pun la dispoziţie o grămadă de hotărâri contradictorii ale instanţelor din România? O clauză este abuzivă la o instanţă, dar nu şi la cealaltă, un comision este văzut ca abuziv de un judecător şi legal de către alt judecător, unii clienţi câştigă un fel de calcul a dobânzii în instanţă, alţii câştigă un alt fel - deşi sunt contracte similare. Când veţi opri bătaia asta de joc? Vine şi CSM-ul şi spune, prin domnul Danileţ: "că este incorect şi împotriva legii ca debitorii care nu au deschis procese să nu beneficieze de eliminarea clauzelor abuzive şi spune că deciziile definitive date de judecători sunt lege, chiar dacă acest lucru încă nu este înţeles în România".

România nu are Legea insolvenţei persoanelor fizice, nu are o lege a conversiei, iar pe Legea dării în plată se dă un adevărat război, în care clienţii sunt la mijloc şi în disperarea lor apelează la tot felul de soluţii inedite de protest. Clienţii nu mai suportă "bambiliciul" ăsta între Stat - BNR - ANPC - BĂNCI care joacă "mâţa" cu creditele noastre. Banii aruncaţi pe treptele BNR-ului nu se referă la risipă, domnule Gvernator. Dacă vreţi să cunoaşteţi semnificaţia reală a gestului, acceptaţi o întâlnire cu reprezentanţii GCCC.

S-au pus tunurile pe Legea dării în plată... De ce nu şi pe bail-in? Se vorbeşte despre pierderile băncilor... Serios? Presa zice altceva. De ce nu se vorbeşte despre pierderile românilor împrumutaţi la bănci şi înşelaţi? De ce nu se vorbeşte despre sinucideri?

Împrumutaţii români cu credite în CHF au ajuns la limita răbdării. Cei care nu au muşcat "ofertele" toxice ale băncilor, sunt dispuşi să ajungă până la Bruxelles, la Parlamentul European. Săptămâna aceasta au fost trimise plângeri Comisiei Europene, îndreptate împotriva ANPC! Debitorii vor trimite plângeri şi Parlamentului European. Domnilor, puneţi capăt acestui război, altfel ne facem ţara de râs... Nu este aşa cum spunea domnul Sergiu Manea: "Ideea că băncile sunt iubite sau neiubite ne preocupă. Conflictul acerb dintre sistemul bancar şi consumatori este o temă falsă". Nu există o preocupare reală pentru rezolvarea problemelor şi nu este deloc o temă falsă conflictul între împrumutaţi şi bănci. Mai vizionaţi o dată filmul acesta. Debitorii au ajuns pur şi simplu să urască băncile. Iar Legea dării în plată este văzută ca un colac de salvare care le dă posibilitatea să negocieze cu banca şi să scape de poprirea veniturilor pe viaţă! Uitaţi-vă şi dumneavoastră aici, ce discriminare!

Sondajul făcut de noi pe un eşantion de 1000 de debitori, cu privire la Legea dării în plată arată limpede că oamenii nu sunt intereseati să renunţe nepărat la case, cât să îşi poată renegocia ratele. Doar 10% din cei 1000 de debitori au acumulat atâta ură încât nu ar mai sta la niciun fel de discuţie cu banca. Alţi 10% nu sunt de acord să predea casele, pentru că au plătit prea mult. Restul ar fi dispuşi să renunţe la case, dacă nu găsesc o soluţie amiabilă cu banca.

(...)

De ce refuzaţi dialogul cu împrumutaţii şi găsirea de soluţii amiabile? (...) Mă refer la un dialog real client - bancă şi găsirea unor soluţii echitabile".

---------

• BNR i-a răspuns lui Cristian Dan

Banca Naţională a României i-a răspuns lui Cristian Dan, după cum urmează:

"Domnului Cristian Nicolae Dan

Domnule Dan,

Ca urmare a petiţiei dvs. adresate prin intermediul poştei electronice mai multor entităţi publice şi a private, inclusiv băncii centrale, în contextul dezbaterilor publice pe marginea proiectului Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prezentând situaţia dumneavoastră legată de rambursarea unui credit bancar denominat în franci elveţieni, vă asigurăm că instituţia noastră înţelege problemele cu care atât dumneavvoastră, cât şi alte persoane aflate în situaţii similare, vă confruntaţi, şi vă facem cunoscut că poziţia băncii centrale pe marginea acestui proiect de lege vizează adoptarea unei forme cât mai bune a legii, care să permită sprijinirea debitorilor care au într-adevăr nevoie de ajutor, într-o manieră sustenabilă din perspectiva stabilităţii financiare.

Astfel, argumentele ce stau la baza acestei poziţii au fost prezentate public în cadrul unei conferinţe de presă, prin discursul susţinut de către domnul viceguvernator Bogdan Olteanu, disponibil pentru consultare pe pagină de internet a BNR, împreună cu înregistrarea video integrală a conferinţei de presă, precum şi în cadrul altor declaraţii ale reprezentanţilor băncii centrale susţinute cu prilejul conferinţelor, întâlnirilor sau emisiunilor televizate la care aceştia au participat. Mai mult, respectând principiul transparenţei şi al responsabilităţii instituţionale, în contextul intensificării dezbaterii publice referitoare la proiectul de lege, BNR a formulat clarificări suplimentare prin intermediul unui comunicat de presă difuzat în dată de 17.12.2015.

De asemenea, precizăm că formă finală în care va fi adoptată legea este stabilită exclusiv de Parlamentul României, în calitate de organ reprezentativ suprem şi unică autoritate legiuitoare a ţării, utilizând toate mecanismele specifice derulării procesului legislativ pe care le are la dispoziţie, context în care aveţi posibilitatea transmiterii opiniilor dvs. către acesta.

Distinct faţă de cele menţionate, va reamintim faptul că prin corespondenţa purtată cu dumneavoastră în anul 2015, în contextul sesizărilor adresate băncii centrale, instituţia noastră v-a comunicat, din perspectiva atribuţiilor şi competenţelor deţinute, atât opinia faţă de petiţia dvs. vizând creditul bancar al cărui titular sunteţi, cât şi măsurile adoptate de BNR în contextul crizei generate de aprecierea bruscă a francului elveţian la începutul anului 2015. Prin urmare, vă aducem la cunoştinţă că în cazul eventualelor solicitări pe care le veţi adresa băncii centrale şi care vor viza aspecte similare, vor deveni incidente prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţă Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 233/2002, în sensul în care se va dispune clasarea acestora", scrie BNR.