CRISTIAN PÂRVAN, AOAR: "Băncile i-au nesocotit pe deponenţi şi pe debitori, încurajate de BNR"

Reporter: Cu ce sentiment a încheiat anul 2015 mediul de afaceri?

Cristian Pârvan: Anul trecut s-a încheiat într-o notă optimistă, având în vedere că, într-un context european tensionat, România a reuşit să performeze economic, atât datorită capitalului autohton, cât şi investiţiilor străine.

Exporturile sunt susţinute majoritar de investitori străini, situaţie care are avantajele şi dezavantajele ei. Această creştere economică este recunposcută inclusiv prin calificativele date de agenţiile internaţionale şi de costul împrumuturilor, chiar dacă cele pe termen scurt au crescut puţin. Creditarea pe termen lung s-a redus şi serviciul datoriei a scăzut, lăsând bani suplimentari disponibili la buget pentru alte tipuri de măsuri.

Scenariile catastrofice anticipate de unii analişti atunci când a scăzut TVA la alimente sau când a fost redus CASS nu s-au îndeplinit în practică, iar economia a reacţionat în mod sănătos şi a demonstrat că era nevoie de astfel de măsuri după ani în şir de restricţii. Estimările noastre sunt că şi relaxările care apar în Codul Fiscal îşi vor arăta, în acest an, efectul pozitiv asupra economiei.

Reporter: Care sunt estimările pentru acest an?

Cristian Pârvan: Evident că ameninţările pentru 2016 sunt şi mai complexe decât cele din 2015 şi pot apărea foarte multe situaţii speciale care să compromită orice fel de măsură de relaxare fiscală. Cu toate acestea, bugetul pe 2016, construit pe o creştere economică de 4,1%, preia optimismul anului trecut şi îl duce mai departe, într-o ipoteză care ne place şi care arată că lucrurile în Europa se vor redresa şi că vom avea în continuare loc de manevre, într-o economie europeană şi globală. Acest lucru rămâne de văzut, pentru că nu putem să nu luăm în considerare ce se întâmplă în ţări ca Ucraina, Orientul Mijlociu etc., situaţii care evident se alătură sancţiunilor faţă de Rusia.

Reporter: Trecând de la general la particular, încep cu sectorul bancar şi vă întreb cum văd oamenii de afaceri tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, în condiţiile în care, anul trecut, încrederea în bănci a scăzut foarte mult?

Cristian Pârvan: Sectorul bancar are aproape 90% active străine, iar băncile rulează banii deponenţilor români, în contextul în care nivelul depozitelor din bănci este aproape egal cu cel al creditelor, iar instituţiile financiare nu prea mai au linii de finanţare externă. Nu poţi adopta măsuri foarte dure împotriva acestui sector, pentru că, prin influenţa şi costurile pe care le generează, afectează deponenţii şi descurajează creditarea.

Acest joc între bănci, deponenţi şi debitori este unul care trebuie ajustat fin, cu mult mai multă înţelegere pe clase de cazuri.

În România, din păcate, urmare a unei politici foarte generoase a BNR faţă de băncile comerciale, Banca Centrală a încurajat instituţiile financiare să procedeze într-un mod suveran 100%, nesocotind atât interesele deponenţilor, cât şi pe cele ale persoanelor care au credite. Singurii care contau şi care îi ignorau pe toţi ceilalţi erau cei din sectorul bancar. Or, aceştia, fac şi ei parte din societate. Nu se poate ca societatea să ajungă la media sau la vârful european în unele sectoare, iar restul domeniilor să fie considerate de mâna a doua.

Alături de bănci, un exemplu clar este domeniul asigurărilor. I-am plătit cu zeci de mii de euro pe marii specialişti de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (n.r. înglobată în Autoritatea de Supraveghre Financiară), care ce au făcut? Acum, acei oameni care au provocat, prin deciziile lor sau prin lipsa lor de activitate şi prin concentrarea timpului şi a priceperii exlusiv pe social-media şi pe alte tipuri de activităţi, au adus sistemul de asigurări din Româ-nia în situaţia grea în care se află acum. La fel ca băncile. Acest elitism împins dincolo de anumite limite normale conduce la şocuri care trebuie rezolvate într-un fel.

Reporter: Cum a evoluat sectorul industriei, anul trecut?

Cristian Pârvan: Privind modul în care a fost structurată creşterea economică, cu păstrarea unei ponderi importante a industriei, chiar dacă în scădere faţă de anii anteriori (de la 26-27% la 23-25%), industria reuşeşte să rămână unul din pilonii importanţi ai creşterii economice, fapt care oferă o anumită garanţie pentru viitor, întrucât industria este un domeniu mai puţin volatil faţă de comerţ, servicii etc.

Cu toate acestea, cererea internă este în continuare nesatisfăcătoare, din cauza structurii investiţiilor şi a ritmului de realizare a acestora. Observăm că acea creştere continuă a comenzilor şi a afacerilor din industrie a încetinit, de la 5-7%, la 2-2,5%. Acest lucru duce la semne de întrebare.

În acelaşi timp, industria de servicii IT şi comunicaţii a ajuns să aibă o contribuţie la PIB mai mare decât agricultura. Unul dintre motoarele acestei creşteri a fost faptul că de zece ani susţinem menţinerea neimpozitării veniturilor din IT.

Dincolo de producţia industrială, rămânem cu un număr mic de angajaţi.

Reporter: Referitor la forţa de muncă, ce părere au oamenii de afaceri despre majorarea salariului minim la 1200 de lei?

Cristian Pârvan: 1200 de lei nu este un nivel de salariu care să sperie sau să trezească rezistenţă. Problema care se pune este cea de competitivitate, pentru că aceste salarii sunt caracteristice unor sectoare cu competitivitate redusă. Fiind afectată competitivitatea, este posibil să ajungem la pierderi de locuri de muncă, chiar cu venituri modeste, ceea ce este foarte grav.

Dacă am face salariul 2.400 de lei, tot nu ar duce nicăieri, pentru că dacă nu avem competitivitate şi productivitate, atunci nu rezolvăm nimic.

Se constată o degradare a nivelului educaţional. În general, şcolile au devenit doar nişte fabrici de diplome, fiind atinse de anumite interese. Sunt necesare unele politici în domeniul educaţiei, care să recunoască aceste realităţi şi să înceapă să ofere căi flexibile, autentice, de completare a studiilor, de formare a unor persoane pe meserii complete, astfel încât să avem oameni angajaţi.

Reporter: Cum va veni noul Cod Fiscal în ajutorul mediului de afaceri?

Cristian Pârvan: Este bine că s-a finalizat Codul Fiscal şi că s-a mai clarificat din text. Însă, în ceea ce priveşte normele, există promisiuni că abia în februarie s-ar finaliza. Practic, fără norme, Codul Fiscal va fi dificil de aplicat. Şi mai dificil de implementat va fi Codul de Procedură Fiscală, care va fi mult mai dăunător oamenilor de afaceri, pentru că a statuat o procedură absolut discutabilă, respectiv reîncadrarea unor tranzacţii comerciale, pe o durată de cinci ani, de unde să rezulte unele sume aşa-zise nedeclarate. Modalitatea stipulată acum în Codul de Procedură Fiscală naşte un mare pericol pentru absolut toate companiile, întrucât oricând pot apărea divergenţe de opinii între un organ fiscal şi o companie asupra preţului unor tranzacţii, fără ca cineva să poată avea un reper absolut. Este unul dintre pericolele acestor coduri, care s-ar putea să coste scump mediul de afaceri.

Fiscalizarea excesivă a competenţei şi încercarea de a scoate bani din orice fel de venit descurajează munca.

Statul nu înţelege complexitatea situaţiei, mai ales a companiilor care se bazează pe export şi care se confruntă cu niveluri neraţionale de costuri, induse de fiscalitatea pe muncă. Acest lucru arată o înapoiere de gândire şi noi vom continua să cerem modificări, pe care le-au făcut şi ţări dezvoltate economic, cu tehnocraţi realişti.

La noi, Codul fiscal nu susţine, deocamdată, soluţii similare cu cele din alte ţări, ceea ce arată clar că economia României va rămâne în continuare în urma gândirilor economice europene.

Noi solicităm în continuare consolidarea fiscală pentru grupurile de firme româneşti.

Lipseşte o filosofie a Codului Fiscal, pentră că măsurile adoptate au venit pe cale politică. Plus că un cod fiscal de 800 de pagini nu este accesibil unei companii de 2-3 salariaţi. Societăţile de acest tip reprezintă 99% din companiile României. Ce s-a făcut pentru ca acestea să beneficieze de un set de reguli pe care să le înţeleagă rapid, ca să crească conformarea voluntară? Nimic.

Reporter: Societăţile care au plăţile la zi au fost nemulţumite de amnistia fiscală, care prevede tăierea penalităţilor pentru companiile cu datorii la stat...

Cristian Pârvan: Amnistia s-a făcut tot pe baza unor reglementări incorecte date de stat. Vom vedea cum se va aplica, întrucât Codul de Procedură Fiscală recunoaşte pentru prima dată după 26 de ani că, într-un conflict generat de două reglementări, se acceptă reglementarea favorabilă contribuabilului, pentru că se recunoaşte că statul este mai puternic decât contribuabilul şi, dacă el a generat două reglementări care se bat cap în cap, atunci contribuabilul este normal s-o aleagă pe cea care este favorabilă lui. Deocamdată, suntem la declaraţii de intenţie. În preambulul Codului Fiscal scrie că acesta trebuie să fie neutru între stat şi contribuabil. Cu toate acestea, cerinţa potrivit căreia, dacă statul datorează bani contribuabilului, atunci să se calculeze dobânzi şi penalităţi similar şi automat aşa cum se face pentru contribuabilul cu datorii la stat, nu se aplică.

Mai avem de făcut paşi până când vom avea un stat şi o Agenţie Naţională de Administrare Fiscală prietenoşi cu mediul de afaceri, prietenoşi însemnând să înţeleagă faptul că toate reglementările trebuie utilizate cu bună credinţă atât de contribuabili, cât şi de inspectorii fiscali, care sunt foarte înclinaţi către abuzuri.

Revenind la aministie, nu trebuie să tratăm companiile aflate în dificultate într-o anumită perioadă ca fiind din start nişte duşmani ai economiei. Faptul că o societate eşuează la un moment dat, dacă nu a făcut-o într-un mod fraudulos, nu înseamnă că nu trebuie să îi dai o doua şansă. Cred că ar trebui revăzute prevederile Legii insolvenţei în această viziune.

În acelaşi timp, dacă privim spre companiile mari, ele găsesc bănci, fonduri, investitori care să le salveze, pe când firmele mai mici, care nu au o forţă de redresare, trebuie reabilitate, însă în baza unor planuri de redresare absolut credibile, nu doar pe afirmaţii sau pe alte interese şi influenţe.

Ceea ce putem observa este că, dacă statul oferă unele stimulente, atunci determină companiile să aibă un comportament adecvat. O societate care promovează doar sancţiunea ca singură măsură contra contribuabilului individual sau a persoanei juridice nu are cum să obţină o adeziune şi o relaţie corectă între stat şi contribuabil.

Noi nu avem politici fine, ajustabile, noi avem politici brutale. Nu avem nici priceperea, nici disponibilitatea, nici viziunea necesare în acest sens.

Reporter: Există proiecte ce urmează să fie derulate prin fonduri europene?

Cristian Pârvan: Companiile au proiecte pe fonduri europene, dar au şi mari ezitări, pentru că, din păcate, lipsa de organizare, de fermitate şi claritate, precum şi complexitatea prea mare, pe sistemul "să ne acoperim cu hârtii" a autorităţilor de management face ca acum să existe o mare reticenţă din partea firmelor de a mai apela la fonduri europene. Nici alocările directe nu sunt foarte generoase.

Mediul privat constată că, orice se întâmplă, el este cel care răspunde, nu şi cel care a generat situaţii de confuzie.

Reporter: Cum a evoluat numărul companiilor care au intrat în insolvenţă sau au fost lichidate, anul trecut?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri este unul în permanentă regenerare. Problema care se pune este ca permanent numărul de firme nou deschise să fie mai mare dcât numărul de companii care-şi încetează activitatea. Or, acest proces se menţine pozitiv, adică se creează mai multe firme decât mor. Cred că politica pe anul 2016 va susţine în mod hotărât antreprenoriatul.

Avem şapte programe pentru încurajarea mediului de afaceri, care se menţin, dar cu finanţări absolut nesemnificative, ceea ce nu va avea un impact important la creşterea economică.

Reporter: Cum caracterizaţi noul Guvern?

Cristian Pârvan: La prima vedere, noul Guvern surprinde prin faptul că avem acelaşi buget, cu aceeaşi structură, cu aceleaşi capitole, din care nu aflăm, de exemplu, câte drumuri judeţene se finanţează în 2016. Rămâne exact concepţia vechilor bugete, pe care am criticat-o permanent. Mă aşteptam ca de data aceasta să avem o transparenţă mai mare a cifrelor. Am solicitat ca, mai ales pe partea de investiţii, să avem toată lista, cu toate sursele de finanţare şi să avem un număr extrem de mic de proiecte finanţate exclusiv din bani de la bugetul de stat, iar implicarea fondurilor europene să fie vizibilă în aceste proiecte, astfel încât şi controlul să fie mai bun.

Dacă ministerele vin cu propuneri concrete, cu planuri concrete, cu investiţii concrete şi le mişcă, atunci se va realiza şi creşterea economică.

Vom urmări dacă politicile menţionate şi intenţiile diverselor ministere cu profil economic asigură realizarea acestei creşteri prin oferirea de afaceri. Nu toate necesită bani, unele având nevoie de politici clare în care să fie atraşi investitorii privaţi. De aceea legile achiziţiilor publice sunt foarte importante, pentru că ar deschide poarta spre fonduri private care, pot rezolva ce nu îi stă în putinţă statului.

Reporter: Care vor fi acţiunile AOAR în acest an?

Cristian Pârvan: AOAR este conştientă că 2016 este an electoral, dar va continua să susţină ideea că economia este pe primul loc. Conceptul de a muta răspunderea către administraţia locală este unul absolut normal. Economia nu este numai în Bucureşti, ci şi în ultima localitate a ţării şi ea trebuie să devină răspunderea celor care îşi asumă rolul să conducă ţara sau comunităţile.

Ne vom concentra eforturile şi pentru o transparentizare cât mai mare, mai rapidă, a întregii activităţi publice, pentru că aceasta va duce în mod cert la economii de bani şi la reducerea pericolului de derapaj al dificitului bugetar.

Reporter: Mulţumesc!