CRISTINA CHIRIAC, PREŞEDINTELE CONAF: "Avem nevoie de măsuri urgente pentru reducerea decalajelor dintre mediul universitar şi cel profesional"

România are nevoie de un restart solid şi de reforme structurale coerente şi cu viziune, au susţinut reprezentanţii mediului de afaceri care au participat la dezbaterile "Pactul pentru muncă", se arată într-un comunicat emis de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriatul Feminin (CONAF).

În cadrul dezbaterilor, care au avut loc la Constanţa, au fost discutate soluţii pentru reconstrucţia economiei româneşti. Printre subiectele abordate s-au numărat importanţa creşterii calităţii vieţii, unitatea patronală, consensul social şi politic pentru o piaţă a forţei de muncă eficientă, corelarea sistemului de învăţământ cu necesităţile pieţei muncii, o legislaţie predictibilă şi favorabilă noilor investiţii pentru crearea de noi locuri de muncă, învăţământ performant adaptat la nevoile reale ale economiei, nevoia de infrastructură şi debirocratizare prin digitalizare, investiţii în toate domeniile prioritare şi reintroducerea unităţilor protejate.

Soluţiile propuse au reieşit din discuţiile cu peste două sute de antreprenori, manageri ai marilor companii naţionale şi multinaţionale, reprezentanţi ai mediului academic, lideri de sindicat, reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în legislaţia muncii şi fiscalitate, educaţie, economie, etc.

Protejarea resursei umane ar trebui să fie principala prioritate a oricărui guvern, susţine Cristina Chiriac, preşedintele CONAF: "Prin procesul de privatizare a marilor companii de stat, de-a lungul timpului, s-au pierdut peste un milion de locuri de muncă. La acestea adăugăm efectele sociale din ultima perioadă, peste un milion de locuri de muncă în pericol şi un declin al populaţiei şcolare din anul 1990 şi până în prezent de peste 1.500.000 de elevi şi şcolari, conform datelor INS, şi astfel se conturează un tablou care evidenţiază vulnerabilităţile sociale şi economice ale României: migraţia forţei de muncă, declinul ratei natalităţii şi slaba corelare a sistemului educaţional cu necesităţile economiei româneşti! Ca urmare, este impetuos necesar să fie adoptate măsuri urgente pentru a reduce decalajele între generaţii, regiuni ale ţării, mediul rural şi cel urban şi nu în ultimul rând între mediul universitar şi profesional. Trebuie să lucrăm împreună cu toţi factorii decizionali la o strategie pe termen mediu care să cuprindă măsurile identificate de mediul antreprenorial prin intermediul conferinţelor Pactul pentru Muncă, astfel încât împreună, să contribuim la un cadru economic viabil pentru un nivel de trai ridicat, o rată a şomajului în scădere, locuri de muncă bine plătite şi, evident, o nouă politică fiscală adaptabilă realităţilor economice actuale."

Peter Rudolf Zeilinger, reprezentantul FPPG, a propus o serie de măsuri punctuale : "Trebuie să conştientizăm că trecem printr-o criză economică, cauzată de criza sanitară. Perioada de stare de urgenţă ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de digitalizare, pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti. Ca reprezentant al industriei de petrol şi gaze pot spune că trebuie digitalizate operaţiunile offshore, dar mai important este să digitalizăm operaţiunile onshore! Ne referim la tehnologii precum Cloud, Big Data şi Cloud Computing, etc. Prin limitarea accesului la digitalizare al companiilor şi autorităţilor din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiţia pentru capital faţă de alte industrii din regiune sau piaţa globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informaţiei este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producţiei. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluţii specifice industriei oferă soluţii numai în Cloud, soluţiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanţă şi din oferta de servicii. Dar, toate acestea se pot realiza doar prin actualizarea cadrului legislativ la progresul tehnologic".

Ludovic Orban, prim-ministrul României, a prezentat în cadrul conferinţei, câteva dintre măsurile pe care Guvernul le pregăteşte : "Deşi legislaţia prevede consultări, nu au existat consultări şi dezbateri reale între mediul de afaceri şi cel academic sau administrativ. De exemplu, pentru stabilirea cifrei de şcolarizare sunt necesare consultări între mediul de afaceri şi autorităţile locale, dar acestea au fost mai mult formale. Sprijinim orice formă de dialog şi parteneriat între mediul privat şi instituţiile de învăţământ, de exemplu în ceea ce priveşte sistemul dual. Să nu uităm că avem un proverb "Meseria e brăţară de aur", de aceea consider că orice om ar trebui să câştige un venit decent. Sprijinim şi mecanismele de învăţare continuă: training, recalificări etc. În bugetul comunitar 2021 - 2027 sunt fonduri importante şi instrumente pentru companii, tocmai pentru asigurarea acestui sistem de învăţare continuă şi de adaptare la noile cerinţe ale pieţei muncii. Să nu uităm că lumea are o evoluţie dinamică, dispar meserii, apar altele noi. Trebuie să adaptăm sistemul de învăţământ la noile cerinţe; trebuie să racordăm sistemul educaţional la cererile pieţei muncii".

Mihai Matei, preşedinte ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA a precizat în cadrul discuţiilor că secolul acesta este unul al tehnologiei şi că o să aibă de câştigat cei care investesc în el.

"Cred că există două zone de investiţii majore: una este digitalizarea şi-a doua este educaţia. Avem o criză uriaşă a forţei de muncă în IT&C. Separat de asta, în momentul acesta, aproximativ 20% dintre elevii cu vârsta de liceu din ţara asta nu merg la liceu, din motive de sărăcie. Noi trebuie să luăm copiii ăştia şi să-i punem în şcoală. Fără astfel de măsuri nu putem vorbi despre educaţie."

Dragoş Pîslaru - Membru al Parlamentului European, a făcut referire la câteva dintre problemele cu care se confruntă economia românească.

"De la 1 iulie a intrat în vigoare noua agendă pentru competenţe. Există trei mari probleme cu care ne confruntăm: calitativă (legată de competenţe), cantitativă (legată de natalitate, dar şi de emigrare) şi teritorială (piaţa muncii nu este omogenă; într-o zonă există deficit de forţă de muncă, iar în alta - excedent). Aceste trei probleme trebuie rezolvate, printr-o implicare a tuturor actorilor".

Florin Jianu - Preşedinte al CNIPMMR, a declarat că:

"În anii '70, marele matematician Grigore Moisil a înfiinţat liceele de informatică. Azi, după 40 - 50 de ani vedem roadele! Cred că ar fi util să înfiinţăm licee antreprenoriale. Nu înseamnă că, după liceu, toţi absolvenţii vor deveni imediat antreprenori. Dar, în timpul şcolii, învaţă să ia decizii, să lucreze pe proiecte etc. În plus, faţă de o relaţie mai bună între şcoala românească şi piaţa muncii, îmi doresc ca lucrurile pe care le-am câştigat în timpul stării de urgenţă să le menţinem şi să le dezvoltăm. Dacă întrebaţi românii, pe primele locuri în ceea ce priveşte investiţiile îşi doresc, evident, infrastructură, iar, pe locul doi, digitalizare. Iar digitalizarea înseamnă Pact pentru Educaţie, Pact pentru Muncă. De aceea, nu vreau să ne întoarcem la ce a fost! De exemplu, nu vreau să ne întoarcem la cozile de la ANAF! Sau să apară noi instituţii, care să vină cu reglementări în plus pentru mediul antreprenorial! Ne dorim flexibilizarea Codului Muncii şi un dialog mai profund şi concret între sindicate, patronate şi autorităţi".

La dezbaterile de la Constanţa au mai luat parte, Călin Ile - Preşedinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete - Director Executiv CONCORDIA, Magda Volonciu - Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociaţii, Sorin Rugină - Rectorul Universităţii "Ovidius" din Constanţa, Petru Ruşeţ - CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu - Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupşa - Director General CERONAV, Roxana Popescu - Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea - preşedinte sucursală CONAF Constanţa, Daniel Apostol - Director Relaţii Externe FPPG.

La finalul evenimentului, Cristina Chiriac, preşedinte fondator al CONAF şi Daniel Apostol, Director Relaţii Externe al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG) au prezentat concluziile şi soluţiile propuse în cadrul discuţiilor. Acestea se vor concretiza într-un acord - Memorandum of Understanding - agreat de participanţii la conferinţe. Documentul va fi prezentat Guvernului României şi va include principalele soluţii identificate pentru o piaţă a muncii flexibilă, eficientă şi competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, dar şi asupra populaţiei.

Conferinţa PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, organizată la Constanţa de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şi Confederaţia Patronală CONCORDIA în calitate de partener strategic, a fost transmisă în direct pe 16 platforme online (Website/Youtube/Facebook): CONAF, FPPG, Gaz de România, Confederaţia Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Braşovul, Antena 3 Constanţa, KeysFin, Universitatea "Ovidius", City Press Tv.