CRISTINA CHIRIAC, VICEPREŞEDINTE AVAS: AVAS poate să absoarbă arieratele din economie

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) se finanţează, în prezent, din încasările provenite din activitatea de post-privatizare şi din recuperările de creanţe. Vicepreşedintele AVAS, doamna Cristina Chiriac, ne-a declarat: "În ceea ce priveşte portofoliul societăţilor rămase de privatizat, la care statul este acţionar, opinia mea este că acestea ar trebui valorificate pe o piaţă reglementată ( în special cele la care statul este acţionar minoritar), într-un ritm rapid, pentru a aduce un cash flow pozitiv instituţiei. Revenind la post-privatizare, vă pot spune că, pentru acest an, estimăm că vom încasa o sumă de aproximativ 37,5 milioane de euro, prin aplicarea penalităţilor, ca urmare a nerealizării obligaţiilor contractuale asumate de cumpărător. Suma aceasta se compune în felul următor: 56.775.662 lei, 27.915.741 dolari şi 3.214.923 euro".

Departamentul post-privatizare al AVAS gestionează în prezent 3.026 de contracte. Doamna Cristina Chiriac ne-a spus: "Facem acest lucru cu 18 salariaţi şi un director. Volumul de muncă pentru un expert este foarte mare. Este adevărat că nu toate societăţile care au mai rămas în perioada post-privatizare au acelaşi grad de complexitate. Au rămas preponderent în perioada de monitorizare societăţile care au profil agricol, < Agromec >-urile. Totuşi, fiecare expert se ocupă, în medie, de un număr de 189 societăţi aflate în monitorizare. Ceea ce trebuie să se înţeleagă din aceste cifre este faptul că ele reflectă un volum de muncă foarte mare, iar aceşti oameni îşi fac treaba foarte bine, în condiţii de lucru intens".

Munca de post-privatizare constă, în primul rând, în monitorizarea res-pectării clauzelor contractuale, adică respectarea de către cumpărători a tuturor prevederilor contractuale, aşa cum au fost ele asumate de ambele părţi. Apoi, dacă se constată că nu sunt respectate aceste clauze, se impune intervenţia rapidă, prin toate mijloacele, legale bineînţeles, pentru a recupera o parte cât mai mare a acestor debite şi pentru minimizarea pierderilor.

Vicepreşedintele AVAS ne-a precizat: "În aceste condiţii, experţii din post-privatizare reuşesc să monitorizeze eficient şi, împreună cu colegii lor din celelalte departamente ale instituţiei, în special cu juriştii, întreprind în timp util şi eficient acele acţiuni absolut necesare şi care se impun, prin care se pot recupera sumele datorate statului. Mă refer la situaţiile în care înţelegerea amiabilă nu mai este posibilă, aşa încât, după ce au fost epuizate toate procedurile specifice AVAS, prevăzute de legislaţia în vigoare, suntem obligaţi să apelăm la căile legale de acţiune în domeniu. Astfel, procedăm la acţiunea în justiţie a datornicilor, urmărind prin acest mijloc recuperarea datoriilor de la cei care nu respectă clauzele contractuale.

Statul, prin AVAS, reuşeşte deci, prin toate acţiuni conjugate, să recupereze o parte importantă a sumelor pe care cumpărătorii le datorează în urma contractelor de privatizare, lucru dovedit de rezultatele exprimate concret în încasări aduse la bugetul statului. Spre exemplu, în anul 2011, prin activitatea de postprivatizare, AVAS a adus la buget încasări de 12.307.310 ron".

De-a lungul timpului, au avut loc numeroase schimbări la nivelul organizării instituţiei, dar şi cu privire la nivelul de salarizare. Numai în intervalul 2009 - 2010, salariile s-au redus, în două etape, în medie cu 85%, după ce AVAS a trecut, în etape succesive, printr-un program de restructurare foarte sever, ajungând să aibă de la 500 de angajaţi în 2008-2009, 275 de persoane în prezent. Vicepreşedintele AVAS ne-a mai declarat: "Au fost, şi nu de puţine ori, discuţii cu privire la nivelul salariilor de la AVAS, ba chiar, de multe ori, a fost pusă sub semnul întrebării însăşi existenţa şi utilitatea acestei instituţii, şi cred că este momentul pentru a fi lămurit şi acest subiect. Nu trebuie să mai existe confuzia între nivelul salariilor angajaţilor AVAS existent în perioada marilor privatizări şi cel al salariilor pe care aceştia le au acum.

În acest context, trebuie să fac precizarea că instituţia noastră a luat fiinţă chiar din iniţiativa şi la solicitarea Băncii Mondiale şi FMI, din necesitatea existenţei şi în România, ca şi în alte ţări, a unei instituţii de acest tip.

S-a considerat la acel moment că o astfel de structură este necesară în tabloul economic al ţării, având în vedere numărul mare de societăţi la care statul era acţionar şi importanţa strategică a acestora în cadrul economiei naţionale, dar şi multe aspecte foarte importante şi sensibile, legate de modul în care se va proceda la trecerea proprietăţii aflate în întregime sub cupola statului către sectorul privat. Şi cred că aceste preocupări sunt lesne de înţeles, mai ales de către cei avizaţi în acest sens şi mai ales acum, după ce, în cea mai mare parte, procesul acesta masiv al privatizării este ca şi finalizat.

Deci, în acest context, a fost evident că nivelul salarial trebuia să fie unul ridicat, având în vedere particularităţile speciale ale muncii în această instituţie în acea perioadă, salariile provenind dintr-un sistem de auto-finanţare, raportat întotdeau-na la nivelul încasărilor la buget. Era, aşadar, în principiu, un sistem de salarizare absolut necesar pentru a-i putea stimula pe oameni şi, în acelaşi timp, pentru a-i pune la adăpost de unele aspecte mai puţin dorite sau plăcute.

Dar, începând din 2008 - 2009, structura AVAS s-a modificat, pe de o parte prin < plecarea > către Mi-nisterul Economiei a unei importante părţi din portofoliul AVAS, constituindu-se la nivelul ministerului structura existentă şi azi, numită OPSPI, iar pe de altă parte, prin reducerile de personal.

În urma acestor schimbări, s-a considerat că nu se mai justifică sis-temul de finanţare propriu, întrucât, nemaiavând acelaşi volum al portofoliului, automat a scăzut şi volumul încasărilor, şi s-a decis transformarea instituţiei în una de tip bugetar, cu finanţare completă de la bugetul de stat.

De asemenea, trebuie să aduc la cunoştinţa opiniei publice faptul că, în anul 2011, au apărut grave probleme în funcţionarea instituţiei din cauza popririlor pe care despăgubiţii FNI le-au pus, prin intermediul executorilor judecătoreşti, asupra conturilor instituţiei. Pentru că, aşa cum este cunoscut, statul acordă sumele cuvenite păgubiţilor FNI, ca urmare a hotărârilor instanţelor, prin intermediul AVAS. Şi este singura instituţie care face asta. Aşa încât activitatea instituţiei a fost aproape blocată! Ne-am confruntat cu probleme legate de aspecte administrative de bază pentru funcţionarea oricărei organizaţii şi chiar cu privire la salariile angajaţilor, care au fost blocate pentru o perioadă de timp. Cu toate astea, mulţi dintre angajaţi au rămas fideli Autorităţii.

Şi în continuare conturile AVAS sunt blocate ca urmare a despăgubirilor acordate de instanţele judecătoreşti creditorilor Fondului Naţional de Investiţii şi a despăgubirilor reprezentând echivalentul bănesc al imobilelor restituite de societăţile comerciale privatizate către foştii proprietari. Totuşi, situaţia s-a reglat în 2011, când am reuşit să promovăm un act normativ şi să facem două bugete de venituri şi cheltuieli. Unul care este folosit, conform legii, doar pentru funcţionarea AVAS (plata salariilor, a utilităţilor) şi unul destinat strict activităţii de pri-vatizare".

Astfel, legea prevede că sumele repartizate AVAS de la bugetul de stat pentru plata cheltuielilor de personal, funcţionarea instituţiei şi reprezentarea României la Curtea internaţională de Arbitraj nu vor mai putea fi executate silit până la 31 decembrie 2013. Tot până la sfârşitul anului 2013, executarea obligaţiilor de plată ale AVAS se asigură din bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului, indiferent de sursa acestora. Prioritatea plăţilor este stabilită în funcţie de deciziile definitive şi irevocabile sau de titlurile executorii, strict cronologic.

• Desfiinţarea AVAS, de multe ori în discuţie

Desfiinţarea Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului a fost luată de câteva ori în discuţie, ne-a spus doamna Chiriac. Domnia sa ne-a precizat că, în acest moment, nu ştie să existe vreo strategie politică sau economică în acest sens.

Vicepreşedintele AVAS a afirmat: "Opinia mea este că ar trebui restrânsă activitatea Autorităţii astfel încât să rămână Oficiu. Sunt contracte de post-privatizare care au durata de monitorizare de 20 de ani. Sunt institute de cercetare care deţin brevete şi care, conform Legii arhivelor naţionale, nu pot fi înstrăinate sau distruse mai devreme de 20 de ani. Un exemplu în acest sens este societatea < Griro >, care are o astfel de clauză de 20 de ani.

Dacă s-ar pune la un moment dat în discuţie desfiinţarea AVAS, atunci ar trebui să ne gândim cui transferăm obligaţiile din contractele de privatizare, ce facem cu creanţele Bancorex, dar şi cu des-păgubiţii FNI . Nu există o altă instituţie în România care să poată să preia toate obligaţiile AVAS, iar probabil că acest lucru s-ar face pe segmente.

AVAS este acum ca un coş de gunoi în care s-au adunat lucruri într-o condiţie foarte proastă, este un organism care poate să absorbă arieratele din economia românească şi poate reprezenta o soluţie pentru o economie sănătoasă".