Criza energetică ascunsă a Europei

Confruntat cu indignarea activiştilor locali, Meta, gigantul tehnologic din Menlo Park a abandonat planurile de a construi un centru de date în oraşul Zeewolde (Ţările de Jos), în iulie - exact în momentul în care UE finaliza planurile de a restrânge tehnologia consumatoare de energie, relatează Politico.

Potrivit sursei citate, birocraţii UE din spatele represiunii şi activiştii Zeewolde care au alungat-o pe Meta din oraş au un lucru în comun: ei sunt în căutare de energie ieftină şi curată în mijlocul unei crize energetice majore şi nu privesc bine infrastructura tehnologică care atrage foarte mult pe reţeaua electrică.

Centrele de date care servesc aplicaţiile utilizate de milioane de europeni sunt înfometate de energie şi apă şi vor avea nevoie de mai mult în anii următori. Până în 2030, se estimează că centrele de date vor reprezenta 3,2% din cererea de energie electrică în UE, o creştere de 18,5% faţă de 2018. În acelaşi timp, Europa este sub presiune pentru a reduce cererea de energie, în special pentru a reduce consumul de gaz.

De asemenea, apa devine o resursă limitată. În ceea mai fierbinte vară din 2022 căile navigabile europene importante au atins un punct minim istoric.

Comisia Europeană intenţionează să anunţe un plan în această toamnă care să evidenţieze impactul centrelor de date asupra mediului. Potrivit unui proiect obţinut de Politico, până în 2025 ar putea obţine o etichetă care să detalieze consumul de energie şi apă la fel ca frigiderele sau maşinile de spălat.

Autorităţile publice "nu ar trebui să fie puse în situaţia de a trebui să aleagă între atragerea centrelor de date, pe de o parte, şi asigurarea faptului că întreprinderile şi gospodăriile pot accesa energie electrică, pe de altă parte", se arată în textul Comisiei Europene.

Stăpânirea industriei care consumă energie şi apă este un act de echilibru: pe măsură ce "din ce în ce mai multe sarcini de calcul şi capacităţi de stocare" sunt realizate în cloud, centrele de date sunt acolo unde tranziţia verde şi cea digitală riscă să se împiedice reciproc, arată sursa citată.

Puncte de presiune

Factorii politici din UE intră într-o dezbatere cu privire la cerinţele centrelor de date, care nu este nouă, dar devine din ce în ce mai acută, deoarece schimbările climatice înseamnă că mai mulţi europeni se confruntă cu veri mult mai calde şi mai uscate.

În această vară, proprietarul Facebook, Meta Platforms, a renunţat la planurile de a construi un centru de date la periferia Zeewolde, un oraş de 23.000 de locuitori de lângă Amsterdam, după ce activiştii locali au făcut lobby împotriva unui proiect amplu care ar consuma energie verde de care ar putea beneficia rezidenţii.

"Ei cumpără energie verde foarte ieftin. Au demolat parcuri eoliene, care sunt de fapt destinate rezidenţilor din Ţările de Jos, dar în schimb, se duce într-un centru de date", a declarat activista locală Susan Schaap.

Căldura intensă din această vară scoate la iveală noi probleme

Din cauza "temperaturilor neobişnuit de ridicate" care au lovit Regatul Unit în iulie, două unităţi mai reci dintr-un centru de date Oracle au suferit întreruperi, forţând o parte a infrastructurii cloud să intre într-o oprire de protecţie. Google din Marea Britanie s-a confruntat cu probleme similare.

Două spitale importante din Londra au suferit probleme cu sistemele lor IT, provocând săptămâni de operaţiuni anulate şi programări amânate.

Centrele de date au văzut o încălcare a condiţiilor de proiectare pentru prima dată şi au ajuns acum "teritorii neexplorate", a declarat Richard Clifford, şeful de inovare la consultanţa pentru centre de date Keysource. Dacă temperaturile depăşesc limitele pentru care sunt proiectate centrele de date, fiecare grad dincolo de prag poate însemna pierderea a aproximativ 10 până la 15% din capacitate.

În încercarea de a îmblânzi căldura, centrele de date din Marea Britanie au trimis angajaţii pe acoperişurile lor pentru a pulveriza unităţile de răcire cu furtunuri în timp ce oamenii de pe tot continentul se confruntau cu măsuri de raţionalizare a apei. În această iarnă, luminile de Crăciun vor fi reduse pentru a reduce consumul de energie.

Disponibilitatea energiei şi preţurile au jucat întotdeauna un rol în calculul complex al alegerii unui loc pentru un nou centru, a spus Landon Marston, profesor asistent la Institutul Politehnic din Virginia şi Universitatea de Stat. În "ultimul an sau doi", şi disponibilitatea apei a început să joace un rol mai important în deciziile privind locaţiile, a adăugat el.

Cele două resurse sunt interconectate - mai ales când vine vorba de răcire.

Cea mai mare parte a energiei din centrele de date este folosită pentru alimentarea serverelor, dar facilităţile uriaşe produc şi căldură şi trebuie răcite. Acest lucru necesită fie energie atunci când se utilizează răcirea tradiţională cu aer, fie apă când serverele sunt răcite prin evaporarea apei, ceea ce este mai eficient din punct de vedere energetic.

"Există adesea un conflict de interese: dacă un centru de date foloseşte mai multă apă, are nevoie de mai puţină energie, iar dacă foloseşte mai multă energie, are nevoie de mai puţină apă", a spus Ralph Hintemann, cercetător senior la Institutul Borderstep pentru Inovare şi Sustenabilitate, un think tank din Berlin.

Odată cu creşterea presiunii atât asupra resurselor, cât şi asupra condiţiilor de proiectare, operatorii trebuie să se confrunte cu o serie de puncte de presiune "toate care apar în acelaşi timp", a declarat Simon Harris, şeful infrastructurii critice la Business Critical Solutions, o consultanţă pentru centre de date.

Bătălia percepţiei

Operatorii centrelor de date le spun oamenilor că sunt deja mai ecologici şi mai eficienţi.

Ei spun că înlocuiesc infrastructura digitală mai veche şi mai puţin eficientă, cum ar fi serverele individuale operate de companii şi guverne. Unirea tuturor acestor servere într-o singură locaţie economiseşte energie, susţine industria.

Guvernul olandez a planificat la un moment dat să reducă drastic numărul de centre de date, la patru.

"Ce a realizat guvernul olandez prin consolidarea în patru mari centre de date?" a declarat Stijn Grove, managing director al Asociaţiei olandeze pentru centre de date, care reprezintă 95% din piaţa olandeză a centrelor de date, inclusiv operatori precum Google şi Microsoft. "Ei folosesc jumătate din puterea" a ceea ce era acolo înainte.

Executivul UE recunoaşte "îmbunătăţirile semnificative ale eficienţei energetice pe care industria centrelor de date le-a făcut în ultimele decenii".

Şi multe companii Big Tech din SUA, care operează în mare parte aşa-numitele hyperscalere, s-au angajat, de asemenea, să se bazeze exclusiv pe energia verde pentru energia pe care o folosesc.

Centrul de date Google din Hamina, Finlanda | Jarno Mela/Lehtikuva/AFP prin Getty Images

Atât Google, cât şi Meta indică un angajament de a-şi potrivi operaţiunile inclusiv centrele de date cu energie 100% regenerabilă. Aceste angajamente fac parte din angajamente mai ample de mediu, cum ar fi obiectivele de a înlocui mai multă apă decât consumă în operaţiunile lor.

Deşi aceste acţiuni ar putea fi bine intenţionate, ele au stârnit şi rezistenţa locală.

Uriaşele facilităţi ocupă deja zeci de hectare de teren, mai ales în mediul rural. Construirea de parcuri eoliene şi de parcuri solare care vin în beneficiul centrelor de date, mai degrabă decât a localnicilor, nu stă întotdeauna bine pentru rezidenţi, cum ar fi activiştii din Zeewolde, care au transformat problema într-unul dintre argumentele lor majore împotriva site-ului planificat, scrie Politico.

Tranziţie dublă

Noul plan al CE, aşteptat iniţial la sfârşitul lunii septembrie ce face parte dintr-un plan mai amplu de digitizare a reţelei energetice va "explora", de asemenea, cerând operatorilor să dezvăluie separat emisiile indirecte de gaze cu efect de seră care provin din achiziţionarea de servicii de centre de date şi "vor lua în considerare" o etichetă energetică pentru servere şi produse de stocare a datelor, conform proiectului.

Este menit să contracareze criticile parlamentarilor şi ONG-urilor astfel încât să se întâmplă prea puţine lucruri după ce industria a încheiat un acord cu Comisia în 2021, care a făcut un angajament neobligatoriu pentru jucătorii din industrie de a reduce amprenta mare de mediu şi de carbon a centrelor de date. Acordul a fost criticat în mod repetat pentru că a fost folosit pentru a face lobby pentru alte scopuri Big Tech.

Parlamentarii şi ONG-urile au spus, de asemenea, că doresc ca reglementările să meargă mai departe decât iniţiativele actuale, cum ar fi cerinţele de proiectare ecologică , un cod de conduită pentru eficienţa energetică şi criteriile de achiziţii publice ecologice.

Toate acestea forţează UE să-şi împlinească ambiţiile duale de a deveni mai ecologică şi mai digitală. Îşi doreşte ca 75% dintre companiile europene să utilizeze serviciile cloud până în 2030 şi, în acelaşi timp, vizează centre de date "neutre din punct de vedere climatic, extrem de eficiente din punct de vedere energetic şi durabile".

Parlamentarul olandez Kim van Sparrentak este sceptic, mai scrie Politico.

"La un moment dat, digitalizarea va sta în calea tranziţiei durabile", a avertizat ea.