Criza politică din Marea Britanie continuă

Parlamentarii britanii urmau să-şi exprime ieri seară votul privind prelungirea Brexitului dincolo de termenul-limită stabilit de 29 martie, dar şi asupra posibilităţii organizării unui al doilea referendum privind aparteneţa la UE, în contextul în care premierul britanic Theresa May a continuat demersurile pentru a-i convinge pe membrii Parlamentului să voteze, din nou, acordul de divorţ negociat de către domnia sa şi respins deja de două ori de Camera Comunelor, potrivit Reuters.

Luni, premierul Theresa May a obţinut de la preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, unele modificări "cu caracter obligatoriu" ale documentului de ieşire din blocul comunitar, care ar stipula că aşa-numita "plasă de siguranţă", menită să evite introducerea unei graniţe stricte între Irlanda şi Irlanda de Nord (parte din Uniunea britanică), nu poate să devină permanentă, însă Parlamentul britanic a respins marţi acordul de ieşire cu o majoritate covârşitoare.

O contribuţie semnificativă la rezultatul votului de marţi a avut-o consilierul juridic guvernamental Geoffrey Cox, care susţine că modificările nu ar elimina riscurile ca Marea Britanie să rămână legată de Uniunea Europeană (UE) printr-o uniune vamală, pe o perioadă nedeterminată, în cazul în care cele două părţi nu ajung la un acord de divorţ care să cuprindă toate ariile relaţiei, inclusiv procedurile vamale, în contextul în care Regatul Unit doreşte să părăsească atât uniunea vamală, cât şi piaţa unică, iar înţelegerea din prezent reprezintă o schiţă care acoperă tranziţia până la acordul final.

Pentru a ieşi din impasul politic, May plănuieşte să-i convingă pe cei mai înverşunaţi dintre susţinătorii Brexitului (inclusiv rebelii din propriul partid) să-şi schimbe poziţia faţă de acordul ei, în condiţiile în care o prelungire îndelungată a ieşirii din UE, mişcare propusă de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar putea conduce la o relaţie şi mai apropiată de blocul comunitar sau chiar la anularea Brexitului printr-un referendum secundar, potrivit sursei citate.

Andrew Bridgen, un parlamentar pro-Brexit din Partidul Conservator, a acuzat-o însă pe May că urmăreşte "distrugerea" tuturor variantelor alternative de părăsire a Uniunii Europene şi a adăugat că planul premierului este să-i forţeze pe parlamentari să voteze acordul ei sau prelungirea ieşirii cu o perioadă de până la 12 luni.

Arlene Foster, liderul Partidului Unionist din Irlanda de Nord (DUP), care susţine guvernul May în Parlament, dar care a votat, până acum, împotriva acordului de Brexit, a declarat ieri că negociază cu guvernul pentru a găsi o modalitate de a părăsi UE cu o înţelegere.

Miercuri, parlamentarii britanici au respins, de asemenea, posibilitatea ieşirii din UE fără un acord, ceea ce a condus la votul de ieri seară cu privire la prelungirea termenului-limită cel puţin până în luna iunie.

Totuşi, votul de miercuri reprezintă doar voinţa politică a Parlamentului britanic şi nu are caracter juridic obligatoriu, ceea ce înseamnă că o ieşire din Uniunea Europeană, fără un acord, în data de 29 martie, nu a fost exclusă.

Lira sterlină se deprecia, ieri, raportat la dolar, în timp ce acţiunile de pe principalele burse europene au atins cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, pe fondul reducerii şansei ca Marea Britanie să părăsească UE fără un acord.

Moţiunea de ieri seară propunea o scurtă amânare a Brexitului până la 30 iunie, ziua în care se întruneşte noul Parlament European, dacă deputaţii aprobă acordul până în 20 martie, cu o zi înainte de un summit al şefilor de stat şi de guverne din UE.

În moţiunea guvernamentală înaintată Parlamentului se explică: "Este foarte probabil ca Consiliul European să ceară un motiv justificat pentru orice prelungire, cât şi determinarea duratei sale, iar orice prelungire după 30 iunie ar necesita ca Marea Britanie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European".

"O scurtă prelungire tehnică ne va fi oferită doar dacă avem un acord", a mai avertizat miercuri seară May, în Camera Comunelor.

De asemenea, după votul de miercuri, Comisia Europeană şi-a reiterat poziţia că orice prelungire a ieşirii ar necesita o justificare, şi că nu este îndeajuns ca Parlamentul britanic să voteze împotriva ieşirii fără o înţelegere, ci necesar este să voteze asupra unui acord acceptabil.

Declaraţii pozitive au venit totuşi din partea Germaniei şi Irlandei, care sugerau că unii membri ai UE ar fi dispuşi să contrabalanseze poziţiile oficiale de negociere, în contextul în care Emmanuel Macron, preşedintele francez, a repetat după votul de miercuri că acordul de Brexit nu este negociabil. În acelaşi timp, guvernul italian a precizat că este de acord cu prelungirea termenului de părăsire dacă Marea Britanie va solicita o amânare.

Totodată, ieri, Partidul Laburist a anunţat că va susţine o prelungire "limitată" a Brexitului pentru ca parlamentarii să ajungă la un compromis acceptabil. Pe 28 februarie, liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, a declarat că partidul de opoziţie va susţine organizarea unui al doilea referendum, în scopul prevenirii unui exit dezastruos, după ce parlamentul i-a respins planul alternativ pentru părăsirea Uniunii Europene.

Ieri seară, parlamentarii britanici au votat patru amendamente la propunerea guvernului de a amâna Brexitul astfel încât să decidă paşii următori. Unul dintre acestea cere organizarea unui al doilea referendum cu privire la rămânerea sau ieşirea Regatului Unit din UE, iar un altul caută să respingă posibilitatea unui nou vot în Camera Comunelor săptămâna viitoare asupra acordului negociat de Theresa May.