CRIZA POLITICĂ Prelungirea scandalului politic va avea repercusiuni în economie

Efectele scandalului de pe scena politică asupra mediului de afaceri şi sectorului economic se vor resimţi în funcţie de durata crizei politice, apreciază, la unison, analiştii economici. Dacă scandalul politic se va stinge în circa o săptămână, atunci acesta nu va avea repercusiuni asupra economiei si investiţiilor, însă în cazul în care situaţia actuală se va prelungi timp de o lună-două, indicatorii macro-economici vor avea de suferit, au precizat specialiştii consultaţi de ziarul BURSA.

• Mihai Ionescu: "Sper din tot sufletul ca ministrul economiei să nu se mai întoarcă"

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi copreşedintele Consiliului de Export al României, este foarte deranjat de prestaţia ministrului demisionar al Economiei, Claudiu Năsui. Şeful ANEIR ne-a declarat: "Ministrul economiei ne-a lăsat fără strategia de export 2021-2027 - deşi era obligaţia lui să o facă -, cu programul de promovare a exporturilor suspendat, cu programul de internaţionalizare suspendat, fără nicio măsură care să conducă la reducerea deficitului balanţei comerciale, aşa cum era prevăzut în programul de guvernare. Sper din tot sufletul să nu se mai întoarcă".

Mihai Ionescu ne-a amintit că, în numele Consiliului de Export, a depus o plângere penală la Parchet împotriva lui Claudiu Năsui, pe care a reînnoit-o ieri, solicitând continuarea cercetării chiar dacă fostul şef de la Economie şi-a depus demisia: "Să răspundă pentru gravele abateri de la prevederile legale pe timpul mandatului pe care nu l-a meritat.

Îl considerăm cel mai slab, ineficient, nepregătit, chiar răuvoitor ministru al Economiei, care ocupă un loc de frunte pe lista neagră a celor care au îngropat economia românească şi au generat creştere de deficite".

• Ionuţ Dumitru: "O situaţie politică incertă complică ecuaţia ajustărilor fiscale necesare"

Dimensiunea efectelor pe care criza politică le va avea în economie depinde de cât de mult durează această criză, subliniază economistul Ionuţ Dumitru, apreciind: "Dacă se aplanează lucrurile, atunci riscurile se diminuează. România are dezechilibre foarte mari, deficit bugetar de peste 7% din PIB, deficit de cont curent care probabil se va duce la 6,5% din PIB anul acesta şi avem nevoie de ajustarea acestora. Ne-am angajat să reducem deficitul până în 2024, iar el nu scade de la sine. Pentru a face aceste ajustări fiscale avem nevoie de angajament politic, de suport în Parlament, de majoritate confortabilă. O situaţie politică incertă şi fără susţinere în Parlament complică această ecuaţie a ajustărilor fiscale necesare. Este singurul lucru care contează, din perspectiva investitorilor. Avem nevoie de ajustare fiscală, deficitele sunt foarte mari, datoria publică deja a ajuns foarte sus - 50% din PIB - şi se majorează în continuare chiar dacă economia creşte repede şi, în acest context, este necesar un angajament politic ferm pentru reforme, în particular în domeniul fiscal".

• Dochia: "Astfel de momente sunt inevitabile oriunde şi oricând"

Situaţia economică depinde de cum se va rezolva criza politică, nu de faptul că aceasta are loc, pentru că astfel de momente sunt inevitabile oriunde şi oricând, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa ne-a declarat: "Important este cât de mult ţine o asemenea criză. Dacă ea lasă guvernarea pentru o perioadă de o lună-două şi nu vom şti încotro se îndreaptă economia, atunci nu se vor întâmpla lucruri pozitive, dar dacă se rezolvă într-un fel sau altul într-o săptămână-două, atunci probabil că nu va exista niciun fel de cicatrice. Cred că lucrurile au devenit serioase doar după depunerea demisiilor USRPlus".

• Pârvan: "Scandalurile politice nu opresc economia în loc"

Scandalurile politice nu opresc economia în loc, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), care ne-a explicat: "Economia nu se opreşte şi rezultatele arată că aceasta funcţionează. Evident că ar putea să funcţioneze mult mai bine şi că nu este un lucru pozitiv faptul că, deocamdată, funcţionăm tot pe consum, în timp ce producţia a scăzut ca pondere în PIB, preponderent fiind comerţul. Acesta se bazează pe importuri mai mult decât pe exporturi, importurile crescând cu o viteză mai mare decât au crescut exporturile, iar deficitul comercial este rezultatul unei industrii neperformante care va deveni şi mai neperformantă şi grav afectată de creşterea preţurilor energiei electrice, pentru că foarte multe companii româneşti lucrează cu marje foarte mici de profit şi nu vor putea include în această marjă creşterile preţurilor energiei. Cel mult vor majora preţurile produselor şi serviciilor, ceea ce înseamnă lipsă de competitivitate".

Cristian Pârvan concluzionează că mediul de afaceri caută soluţii la toate provocările economice interne şi externe, agravate la intern de lipsa unor decizii concrete în economie.

"Crize de acest gen sunt constante, nu e nimic nou că politicienii se ceartă pe bani, pe privilegii, mai puţin pe ce trebuie făcut ca să meargă ţara mai bine şi cum facem să atragem fondurile europene. Este o catastrofă faptul că premierului i-au trebuit şase luni să constate că unele ministere nu-şi fac treaba. La fiecare lună trebuia să aibă tabloul investiţiilor, nu la şase luni. Trebuia să-i tragă la răspundere lunar pe miniştri de ce nu şi-au îndeplinit proiectele. Când vor veni cele 30 de miliarde de euro prin PNRR, care trebuie consumate în trei ani, care sunt proiectele să atragem aceşti bani? Cum îi consumăm? Asta întreabă mediul de afaceri".

• Cazacu, XTB România: "Situaţia din piaţa valutară reflectă o preocupare indusă de ambianţa politică actuală"

Cursul de schimb a fost "anormal de stabil" în ultima perioadă, consideră Aurelian Dochia: "Dacă ne uităm la inflaţie şi deficit, atunci leul ar fi trebuit să mai scadă".

Declaraţia domniei sale vine în contextul în care, ieri, moneda europeană a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, Banca Naţională a României (BNR) anunţând un curs de 4,9488 lei/euro, în creştere cu 0,13 bani (0,03%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9475 lei. Recordul anterior a fost consemnat luni, 6 septembrie, când un euro a fost cotat la 4,9475 lei.

În acelaşi timp, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,1693 lei, în scădere cu 0,25 bani (-0,06%) comparativ cu cel de luni, când s-a situat la 4,1718 lei.

Cursul leu/CHF a urcat cu 0,67 bani (0,14%), până la 4,5601 de lei/CHF, faţă de valoarea pe care a avut-o luni, de 4,5534 lei.

Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România, consideră că situaţia din piaţa valutară reflectă o preocupare indusă de ambianţa politică actuală. Instabilitatea guvernamentală ar putea pune presiune sporită pe valoarea leului şi, în condiţiile actuale, ar putea ajuta la devansarea momentului de atingere sau chiar depăşire a pragului de 5 lei pentru un euro, apreciază specialistul. Acesta ne-a transmis: "Înregistrăm, probabil, o prezenţă hotărâtă a băncii centrale pentru a «netezi» anumite influenţe pe curs, însă tendinţa descendentă nu este simplu de oprit. Se poate întâmpla o suprapunere a unor factori sezonieri (începutul toamnei tinde să aibă conotaţii mai puţin favorabile leului), cu noi îngrijorări de ordin economic (efectul situaţiei logistice şi al dinamicii preţurilor, răspândirea rapidă a numărului de cazuri noi ce ar putea până la urmă impune măsuri restrictive) şi, iată, şi mai vizibil, în plan politic. Datele recente dinspre economie par să arate un risc mai ridicat de depăşire a estimării de deficit în raport cu PIB, privind spre performanţa relativ mai slabă faţă de aşteptări în industrie şi construcţii. Situaţia este în dinamică accentuată, aşa că informaţiile noi vor fi rapid integrate în preţuri. Dacă vom vedea criza politică adâncindu-se, estimarea noastră de curs ar putea fi revizuită, niveluri în regiunea 5 - 5,05 devenind posibile chiar în sau înainte de luna octombrie".