Efectele scandalului de pe scena politică asupra mediului de afaceri şi sectorului economic se vor resimţi în funcţie de durata crizei politice, apreciază, la unison, analiştii economici. Dacă scandalul politic se va stinge în circa o săptămână, atunci acesta nu va avea repercusiuni asupra economiei si investiţiilor, însă în cazul în care situaţia actuală se va prelungi timp de o lună-două, indicatorii macro-economici vor avea de suferit, au precizat specialiştii consultaţi de ziarul BURSA.

România nu are politică. Nu că nu ar avea nevoie, ori instituţiile de care se serveşte ea la noi ar fi chiar cele mai strîmbe şi neputincioase din lume. Nu! Nu are politică, pentru sfîn­tul motiv că marea majoritate a celor care ajung să (se) învîrtească în (din) politică, respectiv cvasitotalitatea celor care ajung în poziţii cheie de decizie ştiu despre politică şi rosturile ei cam tot atît cît ştiu 99,99% dintre parlamentarii noştri despre ecuaţiile lui Maxwell şi rostul lor în prefigurarea luminii ca fenomen electromagnetic. Zero!

• Orban a comunicat Guvernului moţiunea de cenzură  

• Iohannis spune că se caută "cele mai potrivite soluţii" pentru rezolvarea crizei

• Cîţu: "Analizez demisiile miniştrilor USRPlus"

• Barna, dezamăgit după întâlnirea cu Iohannis: "Nu am discutat scenarii pentru soluţionarea crizei"

• USRPlus: "Cineva îl întoarce cu cheia pe Marcel Ciolacu, în fiecare zi îşi schimbă declaraţiile"

Criza politică s-a adâncit, ieri, în contextul în care miniştrii USRPlus şi-au depus demisiile, PNL şi PSD au continuat să blocheze stabilirea unui calendar pentru moţiunea de cenzură USRPlus-AUR, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în acelaşi timp preşedintele PNL, a trimis către Guvern înştiinţarea privind înregistrarea moţiunii.

Serviciul contencios constituţional din cadrul Avocatului Poporului a început analiza ordonanţei de urgenţă care înfiinţează programul de investiţii "Anghel Saligny", iar până la finalul acestei săptămâni ar putea lua o decizie legată de o eventuală atacare la Curtea Constituţională, a afirmat, ieri, pentru g4media.ro, Renate Weber, Avocatul Poporului.

În debutul săptămânii, ONG-ul Expert Forum a solicitat Avocatului Poporului, alături de alte 17 organizaţii neguvernamentale şi grupuri civice, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny".

Comisiile reunite din Camera Deputaţilor au dat ieri raportul final pe proiectul de lege privind consumatorul vulnerabil, iar astăzi legea urmează să primească votul final în plen. Aproximativ 350.000 de gospodării vor intra în categoria consumatorilor vulnerabili şi vor beneficia de subvenţii în contextul exploziei facturilor la energie electrică şi gaze naturale.

Astfel, legea ar trebui să intre în vigoare de la 1 noiembrie, iar din sezonul de iarnă ar putea fi depuse cererile de către consumatori. Sezonul rece pe care se vor putea compensa facturile se întinde pe 5 luni, până la 31 martie, cu posibilitate de prelungire.

Autorităţile germane de reglementare au lansat o investigaţie privind cea mai mare companie financiară a ţării - Allianz SE - după colapsul unora dintre fondurile sale de investiţii din SUA, în 2020, spun surse citate de Reuters.

Decizia va spori presiunile asupra firmei de asigurări, care deja se confruntă cu o serie de procese din partea investitorilor din cauza fondurilor Structured Alpha Funds şi cu investigaţiile Departamentului american al Justiţiei (DoJ), şi autorităţii de supraveghere a pieţei de capital din SUA (U.S. Securities and Exchange Commission - SEC).

Divizia Allianz de gestionare a activelor include Pimco şi Allianz Global Investors (AGI), ambele fiind în centrul proceselor. Divizia gestionează active de aproximativ 2.400 miliarde de euro (2.900 miliarde de dolari).

• Compania va derula un program de răscumpărare de acţiuni, în vederea implementării unei operaţiuni de tip "Stock Option Plan" 

Acţionarii Transilvania Broker de Asigurare (TBK) au aprobat, la adunarea extraordinară de ieri, divizarea valorii nominale a acţiunilor societăţii, în raport de unu la doi, de la 0,2 lei la 0,1 lei, capitalul social al companiei, de 0,5 milioane de lei, urmând să fie împărţit în cinci milioane de acţiuni, faţă de 2,5 milioane de acţiuni cât este acum, după cum reiese din raportul emitentului publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

De asemenea, a fost aprobată implementarea unui program de stimulare şi fidelizare a persoanelor cheie ale societăţii de tip "Stock Option Plan", ce are drept obiectiv acordarea de drepturi de opţiune pentru dobândirea de către acestea de acţiuni cu titlu gratuit, în total de cel mult 1% din capitalul social al companiei, de la data ultimei tranşe de opţiuni, conform prezentării de la AGEA. Programul va fi iniţiat după finalizarea operaţiunii de divizare a valorii nominale a acţiunilor, şi se va derula în perioada 2022-2025.

Ne-am obişnuit să vedem creşteri susţinute în primele zile ale listarii la BVB, în prima fază a obsesiei pentru "companiile antreprenoriale".

Apoi entuziasmul s-a mai temperat, au apărut şi acţiunile care scădeau imediat după listare, deşi plasamentul privat se închisese cu suprasubscriere (Vifrana, Allview, Appraisal&Valuation), iar investitorii au început să se uite şi la multipli bursieri ai acestor companii, remarcând faptul că antreprenorii dornici să apară în vitrina bursei începeau să ceară preţuri din ce în ce mai mari pentru acţiunile din plasamentul privat, alimentaţi în aşteptările lor de profilul speculativ al investitorilor care subscriau.

Mai mult, unele companii au început să raporteze profituri în scădere accentuată imediat după listare sau chiar pierderi, semnalizând celor care doreau să vadă fenomenul că o companie care se pregăteşte de listare are bine cosmetizate rezultatele şi nu e lucru uşor repetarea lor în lunile următoare.

Guvernul condus de Florin Cîţu, fără miniştrii USR-PLUS, care şi-au înaintat oficial, ieri, demisiile, a adoptat proiectul de rectificare bugetară, principala surpriză din ultima variantă a acestui proiectul fiind o realocare foarte mare pentru Fondul de rezervă, conform hotnews.ro. Sursa citată spune că Fondul de rezervă este folosit, de pe vremea PSD, la alocarea de bani către primării pentru diverse proiecte PNDL. Practic, fondul lui Cîţu a ajuns să fie de 4 ori mai mare faţă de cât s-a alocat iniţial în bugetul de stat, în acest sens.

Cîţu a spus că nu au fost operate decât două modificări, faţă de cifrele de mai jos. Una ar fi la AEP pentru a avea aceeaşi sumă ca anul trecut la subvenţia pentru partide (178 milioane). A mai fost o solicitare pentru Ministerul Economiei pentru o schemă de film şi pentru turism, potrivit premierului.

Autorităţile au modificat, sâmbătă, proiectul rectificării bugetare încă o dată. Conform documentului, bisericile primesc mai mulţi bani decât s-a dorit iniţial, iar, în ceea ce priveşte bugetul de Acţiuni generale al Ministerului Finanţelor, deşi se diminuează puţin, în interior s-a făcut o realocare foarte mare pentru Fondul de rezervă. Pentru a face asta, conform notei de fundamentare, premierul a tăiat banii contribuţiei Româ­niei la bugetul UE şi pentru transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat.

• Două modificări importante în noua variantă a rectificării

Prima modificare importantă este că Secretariatul General al Guvernului (SGG) primeşte acum 98,1 milioane lei (anterior era vorba despre 89,9 milioane lei). De precizat că în nota de fundamentare, conform hotnews.ro, scrie că din această sumă 80 de milioane sunt dedicaţi bisericilor. De precizat că în primele două variante de proiect suma în plus era mai mică: 71,8 milioane lei.

La începutul anului, când s-a realizat bugetul pe 2021, s-au alocat pentru culte 760 milioane lei. Aşadar, după rectificare, bugetul pentru biserici urcă la 858 milioane lei.

A doua modificare este la Ministerul Finanţelor - Acţiuni generale, care primeşte 2,897 miliarde lei. În cea de-a doua variantă a proiectului rectificării, primea 2,905 miliarde lei. Privind mai în spate, în prima variantă avea peste 3 miliarde.

• (Interviu cu Adrian Rus, owner RE/MAX Action şi Directorul de Marketing şi Vânzări al Aqua City) 

Reporter: La un an şi jumătate de când a fost declarată pandemia, se vorbeşte despre un boom la nivel global, cu cele mai mari creşteri de preţuri din ultimii 30 de ani. Unde se află piaţa noastră imobiliară în acest tablou, din punctul dumneavoastră de vedere?

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ­nia (CNIPMMR) susţine majorarea cu 200 de lei a salariului minim brut pe economie din 2022, fără impozitarea de către stat a acestei sume, astfel încât toţi banii să ajungă la angajaţi, conform preşedintelui organizaţiei, Florin Jianu.

Domnia sa a declarat ieri: "Poziţia noastră este o creştere a salariului minim cu 200 de lei, dar impozitele şi taxele să rămână la nivelul salariului minim brut actual, de 2.300 de lei. Astfel, aceşti 200 de lei ar ajunge la oameni, pe lângă cei 1.386 de lei, cât este salariul minim net actual".

Liderul CNIPMMR a subliniat că, în cazul în care majorarea salariului minim cu 200 de lei ar fi realizată cu grila actuală de impozitare, angajaţii ar beneficia de o majorare netă de 100 de lei, iar cealaltă sută de lei ar fi încasată de stat.

• Siwoo Chung: "România este prima uşă de intrare în UE" 

Un consorţiu de firme din Coreea de Sud, format din AKEDA, Hyundai Power Systems şi BKB Energy vrea să investească 1,3 miliarde de dolari într-o centrală electrică pe gaze naturale la Mintia de 1.000 de MW, după cum a spus, ieri, Siwoo Chung, preşedintele BKB, în cadrul unei întâlniri cu presa. Consorţiul are în plan să investească şi la CE Oltenia (CEO), în proiectele de reconversie a centralelor din cărbune pe gaz.

Companiile în cauză operează circa 20.000 de MW la nivel global şi au dezvoltat numeroase proiecte energetice în Asia şi Africa. Totodată, BKB a fost interesat în trecut şi de posibilitatea construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar investiţia în România ar fi prima din Europa a consorţiului de firme din Coreea de Sud. "România este prima uşă de intrare în UE", a spus, ieri, Siwoo Chung.

Cu privire la viitoarele investiţii plănuite în România, oficialul sud-coreean a spus că, la Mintia, se are în vedere inclusiv construirea unui parc fotovoltaic de 100-110 MW, iar la CE Oltenia un parc de 680 de MW, pe opt locaţii pe care sud-coreeni prezenţi în România în aceste zile le-au vizitat deja.

Marea Britanie trebuie să reducă impozitele pentru bănci şi să facă mai uşoară angajarea de personal de peste hotare pentru a ajuta Londra să-şi recâştige, în următorii cinci ani, prima poziţie în clasamentul privind principalele centre financiare globale, ocupată acum de New York, se arată într-un document al grupului de lobby financiar TheCityUK, transmite Reuters, conform Agerpres.

Strategia prezentată ieri de TheCityUK reia unele idei prezentate deja în rapoarte oficiale în ultimele luni, în condiţiile în care City of London încearcă să recâştige terenul pierdut după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Statul El Salvador a devenit, ieri, prima ţară din lume care a adoptat oficial bitcoin ca mijloc legal de plată, autorităţile apreciind că decizia va duce la scăderea costurilor pentru miliardele de dolari trimişi din străinătate, dar criticii avertizează că astfel vor fi alimentate operaţiunile de spălare de bani, transmite Reuters, conform Agerpres.

Acum, afacerile trebuie să accepte plăţile în bitcoin, alături de dolarul SUA, care este moneda oficială din El Salvador începând din 2001, şi va rămâne mijloc legal de plată.

Preşedintele Nayib Bukele, care a făcut eforturi pentru adoptarea criptomonedei, a declarat că decizia îi va ajuta pe cetăţeni să economisească aproximativ 400 de milioane de dolari, suma calculată de autorităţi ca reprezentând valoarea anuală a comisioanelor pentru remitenţe.

• Matteo Salvini, Liga Nordului din Italia: "Monte dei Paschi este o problemă imensă" 

Sindicatele bancare din Italia au convocat, pentru data de 24 septembrie, o grevă la care să participle toţi angajaţii Monte dei Paschi di Siena SpA (MPS), anunţă lanazione.it.

"În săptămânile care au rămas până la grevă vom organiza întruniri la distanţă (n.r. online) în toate teritoriile, ca să susţinem motivele protestului şi să încurajăm participarea maximă în ziua grevei", se arată într-o notă semnată recent, în comun, de sindicatele Fabi, First Cisl, Fisac Cgil, Uilca şi Unisin. Semnatarii mai spun: "Este esenţial, în această fază de planificare, ca vocile angajaţilor să fie auzite tare şi clar, în condiţiile în care au fost excluse până acum din dezbaterea ce are loc în jurul viitorului băncii".