Lumea îşi ia adio de la Papa Francisc - funeraliile pontifului care a schimbat faţa Bisericii Catolice

Ceremonia de înhumare a Papei Francisc va avea loc sâmbătă, 26 aprilie, începând cu ora locală 10 (ora 11 - ora României) potrivit anunţului oficial făcut, ieri, de Vatican. Funerariile vor avea loc în Piaţa Sfântul Petru, iar ceremonia va fi oficiată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Credincioşii îşi vor putea lua rămas bun de la fostul pontif începând de astăzi, 23 aprilie, când trupul neînsufleţit al Papei Francisc va fi expus în Bazilica Sfântul Petru, din Roma, potrivit sursei citate.

Papa Francisc va fi înhumat, conform testamentului său redactat în anul 2022, în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, un loc de profundă semnificaţie spirituală pentru el, unde obişnuia să se roage înainte şi după fiecare călătorie apostolică, arată Vatican News. Fostul pontif a menţionat în documentul respectiv că doreşte ca înmormântarea sa să fie simplă, cu un mormânt în pământ, fără ornamente, purtând doar inscripţia "Franciscus". Papa Francisc a menţionat că toate costurile înmormântării vor fi acoperite de un binefăcător anonim, conform instrucţiunilor lăsate de pontif, suma fiind transferată către Bazilica Santa Maria Maggiore.

Înmormântarea Papei Francisc în Bazilica Santa Maria Maggiore, conform propriei sale dorinţe, reprezintă o abatere semnificativă de la tradiţie, evidenţiind umilinţa şi simplitatea care au caracterizat întreaga sa viaţă şi slujire.

La funeraliile fostului pontif şi-au anunţat deja participarea mai mulţi lideri europeni şi globali, printre care se numără - potrivit agenţiei Reuters - şi Donald Trump - preşedintele SUA, Emmanuel Macron - preşedintele Franţei, Ursula von der Leyen - preşedinta Comisiei Europene, Volodimir Zelenski - preşedintele Ucrainei, Javier Milei - preşedintele Argentinei, Luiz Inacio Lula da Silva - preşedintele Braziliei, Ilie Bolojan - preşedintele interimar al României. Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a anunţat că nu va fi prezent la funeralii, absenţa sa fiind pusă în concordanţă cu faptul că pe numele liderului de la Kremlin există un mandat internaţional de arestare emis de Curtea Penală Internaţională, instituţie recunoscută şi de Italia.

Amintim că Papa Francisc a trecut la cele veşnice luni, 21 aprilie 2025, în reşedinţa sa de la Domus Sanctae Marthae din Vatican. Cauza decesului a fost un accident vascular cerebral, urmat de un stop cardiac ireversibil, pe fondul unor afecţiuni preexistente, precum diabetul de tip 2 şi hipertensiunea arterială.

După cele nouă zile de doliu de la moartea Papei, perioadă în care vor avea loc ceremonii religioase zilnice în amintirea fostului pontif, Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a organiza conclavul în vederea alegerii noului Suveran Pontif. Deşi procesul este profund spiritual şi secret, mai multe nume de cardinali sunt vehiculate ca posibili succesori. Potrivit Reuters, principalii candidaţi la succesiunea papală, sunt următorii:

- Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 ani), care este considerat un favorit pentru a continua direcţia progresistă a Papei Francisc. Este văzut ca un pod către Asia, în special către China, şi ar putea deveni primul papă asiatic;

- Peter Turkson (Ghana, 76 ani), fost prefect al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace. El este recunoscut pentru angajamentul său faţă de problemele sociale şi de mediu. În cazul alegerii sale, ar fi primul papă african din istorie;

- Pietro Parolin (Italia, 70 ani), secretar de Stat al Vaticanului, diplomat experimentat, considerat un candidat de consens. Cu toate acestea, implicarea sa în mai multe scandaluri financiare ar putea afecta şansele sale, potrivit sursei citate;

- Peter Erdo (Ungaria, 72 ani), arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, teolog conservator, cunoscut pentru viziunile sale tradiţionaliste, inclusiv opoziţia faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex;

- Juan Jose Omella (Spania, 79 ani), arhiepiscop de Barcelona, care şi-a dedicat cariera bisericească îngrijirii pastorale, promovând justiţia socială şi întruchipând o viziune plină de compasiune şi incluzivă a catolicismului;

- Mario Grech (Malta, 68 ani), secretar general al Sinodului Episcopilor. Deşi era privit iniţial ca un conservator, Grech a devenit un adept al reformelor promovate de Papa Francisc în cadrul Bisericii;

- Matteo Zuppi (Italia, 69 ani), arhiepiscop de Bologna, asociat cu mişcarea Sant'Egidio, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul păcii şi al dialogului interreligios;

- Jean-Marc Aveline (Franţa, 66 ani), arhiepiscop de Marsilia, apreciat pentru eforturile sale în promovarea dialogului interreligios, în special între creştini şi musulmani;

- Robert Sarah (Guineea, 79 ani), fost prefect al Congregaţiei pentru Cultul Divin, considerat un conservator ferm, care a avut o relaţie tensionată cu fostul pontif;

- Pierbattista Pizzaballa (Italia, 59 ani), patriarhul latin al Ierusalimului, cu o experienţă vastă în Orientul Mijlociu, este considerat un posibil candidat surpriză.

Conform regulilor stabilite de constituţia apostolică Universi Dominici Gregis, conclavul trebuie să înceapă în termen de 15 până la 20 de zile de la decesul papei. În prezent, 135 de cardinali sub 80 de ani sunt eligibili să participe la vot . Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obţină o majoritate de două treimi din voturi.

Alegerea noului papă va reflecta echilibrul delicat dintre dorinţa de continuitate a reformelor iniţiate de Papa Francisc şi nevoia de a aborda provocările actuale ale Bisericii Catolice, inclusiv scăderea numărului de credincioşi în Occident şi creşterea în regiunile din Asia şi Africa.