CNBC: Slăbirea dolarului pune băncile centrale în faţa unei dileme

Incertitudinea legată de politicile Statelor Unite a determinat, în ultimele săptămâni, retragerea investitorilor din dolar şi din titlurile de stat americane. Declinul principalei monede a lumii le dă bătăi de cap principalelor bănci centrale de pe glob, notează CNBC.

Dolarul s-a depreciat cu circa 9% de la începutul acestui an, iar observatorii pieţei se aşteaptă ca scăderile să continue. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Bank of America în rândul managerilor de fonduri la nivel global, 61% dintre respondenţi anticipează deprecierea valorii dolarului în următoarele douăsprezece luni - cea mai pesimistă perspectivă din partea marilor investitori din ultimii aproape 20 de ani.

Exodul din activele americane poate reflecta o criză de încredere mai amplă, cu posibile efecte secundare precum o inflaţie mai mare pentru bunurile importate, mai notează publicaţia menţionată.

Scăderea dolarului american a dus la aprecierea altor valute, în special a celor considerate refugii sigure, precum yenul japonez, francul elveţian şi euro. De la începutul anului, yenul japonez s-a întărit cu peste 10% faţă de dolar, în timp ce francul elveţian şi euro s-au apreciat cu aproximativ 11%, potrivit datelor LSEG.

Şi alte valute s-au întărit faţă de dolarul american. De pildă, peso-ul mexican s-a apreciat cu 5,5% de la începutul anului, dolarul canadian a urcat cu 4%, în vreme ce zlotul polonez s-a întărit cu peste 9%, iar rubla rusă s-a apreciat cu peste 22% faţă de dolar.

Totuşi, unele monede din pieţele emergente s-au depreciat, în ciuda slăbiciunii dolarului american. Dongul vietnamez şi rupia indoneziană au atins un minim faţă de dolar la începutul acestei luni. Lira turcească a atins recent minimul istoric, în vreme ce yuanul chinez ajunsese la un minim record faţă de dolar în urmă cu aproape două săptămâni, mai scrie publicaţia americană.

• Spaţiu de manevră pentru reducerea dobânzilor?

Cu câteva excepţii, precum Elveţia, slăbirea dolarului american reprezintă o uşurare pentru guvernele şi băncile centrale din întreaga lume, conform analiştilor consultaţi de CNBC.

"Majoritatea băncilor centrale ar fi mulţumite să vadă o scădere de 10%-20% a dolarului american", a declarat Adam Button, analist valutar principal la ForexLive, adăugând că tăria dolarului reprezintă de ani de zile o problemă pentru ţările ale căror bănci centrale au cursuri fixe sau semi-fixe faţă de dolar.

Deoarece multe ţări cu economii emergente au datorii mari denominate în dolari americani, un dolar mai slab reduce povara reală a datoriei. În plus, un dolar cu o valoare mai redusă şi o monedă locală mai puternică tind să facă importurile relativ mai ieftine, ceea ce reduce inflaţia şi, astfel, permite băncilor centrale să taie ratele dobânzilor pentru a stimula creşterea economică.

"Recenta depreciere a dolarului american oferă mai mult spaţiu de manevră băncilor centrale pentru a reduce dobânzile", a spus Button.

Thomas Rupf, co-director al VP Bank pentru Singapore şi director de investiţii pentru Asia, a afirmat: "În vreme ce o monedă locală mai puternică poate ajuta la domolirea inflaţiei prin importuri mai ieftine, aceasta complică competitivitatea exporturilor, în special în contextul unor noi tarife impuse de Statele Unite, unde Asia este expusă ca cel mai mare producător de bunuri din lume".

Nick Rees, şeful departamentului de cercetare macroeconomică la Monex Europe, este de părere că devalorizarea monedei va deveni probabil o preocupare mai activă în băncile centrale ale pieţelor emergente, în special în Asia. Totuşi, acestea, alături de băncile centrale din Asia, vor trebui să meargă pe o linie subţire, pentru a evita fuga de capital şi alte riscuri, punctează CNBC.

"Pieţele emergente se confruntă cu inflaţie ridicată, datorii şi riscuri de retragere a capitalului, ceea ce face ca devalorizarea să fie periculoasă", a declarat Wael Makarem, strateg-şef pentru pieţe financiare la Exness.

În plus, devalorizarea monedei poate reprezenta o măsură comercială care să atragă represalii din partea Statelor Unite, a adăugat analistul.

"Economiile pieţelor emergente ar putea fi reticente în ceea ce priveşte reducerea ratelor dobânzilor, deoarece acest lucru poate afecta povara datoriilor gospodăriilor şi firmelor locale care s-au împrumutat în dolari americani", a declarat Alex Muscatelli, director de economie la Fitch Ratings. În opinia sa, o monedă locală mai slabă poate duce, de asemenea, la ieşiri de capital, ca răspuns la diferenţele mai mici de dobândă faţă de Statele Unite.

Muscatelli nu crede că banca centrală a Indoneziei nu va reduce prea mult dobânzile, având în vedere volatilitatea recentă a monedei, dar India şi Coreea pot avea spaţiu pentru reduceri ale ratelor.

Banca Centrală Europeană a profitat de oportunitatea oferită de scăderea inflaţiei pentru a reduce din nou dobânzile cu 25 de puncte de bază la şedinţa din aprilie. Săptămâna trecută, oficialii BCE au declarat că "majoritatea măsurilor inflaţiei de bază sugerează că inflaţia se va stabiliza în mod sustenabil în jurul ţintei de 2% pe termen mediu".

Un alt exemplu este Banca Naţională a Elveţiei, care s-a confruntat cu un franc puternic în ultimii 15 ani, a observat Button de la ForexLive. Exporturile de bunuri şi servicii reprezintă peste 75% din PIB-ul Elveţiei, iar un franc puternic face ca bunurile elveţiene să fie mai scumpe în străinătate.

"Dacă fluxul de capital continuă, (n.r. Banca Naţională a Elveţiei) ar putea fi nevoită să ia măsuri drastice pentru a devaloriza moneda", a spus el, adăugând că investitorii se îndreaptă către franc în perioade de incertitudine, cum a fost în ultimele săptămâni, ceea ce întăreşte francul.

• Băncile centrale evită devalorizarea, deocamdată

Devalorizarea monedei implică riscul creşterii preţurilor, iar autorităţile monetare vor fi precaute în privinţa inflaţiei care se situează peste ţintele lor pe termen lung, potrivit CNBC.

Brendan McKenna, strateg valutar la Wells Fargo, spune că riscul unei inflaţii mai ridicate cauzate de deprecierea monedei, precum şi de tarife - pe măsură ce ţările răspund la taxele impuse de SUA - va face probabil ca băncile centrale să fie reticente în privinţa devalorizării voluntare.

"Pe lângă asta, deşi majoritatea băncilor centrale străine au, teoretic, capacitatea de a slăbi propria monedă, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este totuşi scăzută în contextul actual", a adăugat strategul.

Decizia unei bănci centrale de a devaloriza moneda ţării este influenţată de mai mulţi factori, precum dimensiunea rezervelor valutare, expunerea la datoria externă, balanţa comercială şi sensibilitatea la inflaţia importată.

"Ţările orientate spre export, care dispun de rezerve suficiente şi depind mai puţin de datoria externă, ar avea mai mult spaţiu pentru devalorizare - dar chiar şi acestea vor acţiona cu prudenţă", a spus McKenna.

În opinia sa, direcţia în care vor merge negocierile comerciale va fi esenţială pentru modul în care ţările vor alege să acţioneze. Cu excepţia Chinei, mai multe ţări şi-au arătat disponibilitatea de a se angaja în negocieri comerciale cu Statele Unite, iar dacă discuţiile vor duce la reducerea tarifelor, atunci băncile centrale nu vor mai fi la fel de înclinate să meargă pe slăbirea monedelor, spune strategul.

"În actualul climat geopolitic, devalorizarea poate să atragă represalii şi acuzaţii de manipulare valutară", a declarat Rupf de la VP Bank.

McKenna de la Wells Fargo spune că există, în continuare, posibilitatea ca tensiunile comerciale să ducă la măsuri mai protecţioniste, ceea ce va împinge băncile centrale spre devalorizarea monedelor. "Dar pentru moment, se pare că acţiunea preferată este evitarea unui război valutar, care nu ar face decât să adauge şi mai multă instabilitate economiei locale şi globale," a spus strategul, citat de CNBC.