Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou val de fraude telefonice care implică identităţi false ale Poliţiei Române şi Băncii Naţionale a României (BNR). Atacatorii cibernetici folosesc metode sofisticate pentru a obţine informaţii bancare confidenţiale, recurgând la manipulare psihologică şi documente falsificate. Potrivit DNSC, începând cu aprilie 2025, s-au raportat numeroase incidente în care victimele au fost contactate telefonic de persoane care pretind a fi agenţi de poliţie sau reprezentanţi ai BNR. Scenariul este minuţios pus la punct şi se bazează pe intimidare şi presiune psihologică.
Apelul iniţial este efectuat de o presupusă "agentă de poliţie", care afirmă că un infractor internaţional urmărit de Interpol a încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea victimei, informează DNSC. Se creează un cadru "oficial", menţionând articole de lege, o anchetă penală în desfăşurare şi trimiterea unei citaţii la poliţie. Pentru "verificare", se transmite prin WhatsApp o legitimaţie de poliţie falsificată, dar vizual convingătoare. Ulterior, victima este redirecţionată către un fals "specialist" BNR, care pretinde că monitorizează operaţiunile bancare. I se transmite o scrisoare oficială falsă, cu antetul BNR şi semnătura guvernatorului Mugur Isărescu, pentru a creşte credibilitatea. Comunicarea este mutată pe Telegram sau WhatsApp, sub pretextul unui "mediu securizat". Sub diverse pretexte, i se solicită victimei extrase de cont, capturi de ecran şi alte date bancare sensibile. În tot acest timp, victima este avertizată că nu are voie să discute cu nimeni despre anchetă - nici măcar cu un avocat - sub ameninţarea unei arestări. În unele cazuri, i se spune că va fi supusă unui test poligraf, ca metodă de "verificare suplimentară".
Elemente caracteristice ale schemei de fraudă: Caller ID falsificat (spoofing) - Apelurile par să provină de la instituţii oficiale; Documente digitale falsificate - Legitimaţii, citaţii sau scrisori oficiale; Manipulare emoţională şi juridică - Presiune, frică, limbaj formal şi autoritar; Canale alternative de comunicare - WhatsApp, Telegram, Signal; Colectarea treptată a datelor personale şi bancare - Prezentată drept "verificări de securitate".
Recomandările DNSC sunt următoarele: Nu furniza date personale sau bancare prin telefon, indiferent cât de oficial pare apelul; Închide apelul şi contactează direct instituţia, folosind numerele oficiale; Nu continua discuţia pe aplicaţii de mesagerie precum WhatsApp, Telegram sau Signal; Verifică imaginile primite folosind instrumente de reverse image search; Nu instala aplicaţii de control la distanţă, indiferent de explicaţie;
Nu te lăsa intimidat de limbajul autoritar sau de invocarea unor articole de lege; Activează alerte de tranzacţie şi monitorizează permanent conturile bancare.
Opinia Cititorului