Forţele Navale vor primi o corvetă din Turcia; ce misiuni poate îndeplini şi când ajunge în România

Forţele Navale Române vor achiziţiona o corvetă uşoară fabricată în Turcia, urmând ca livrarea acesteia să aibă loc în următoarele şase luni, arată Ministerul Apărării Naţionale, citat de Euronews România. Amintim că decizia achiziţiei directe a acestei corvete a fost luată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 martie 2025.

Potrivit informaţiilor transmise de MApN către sursa citată, costul total al achiziţiei navei de luptă se ridică la 265 milioane euro. Această sumă acoperă achiziţia propriu-zisă a corvetei în configuraţia actuală. La acest buget se adaugă însă alte 35 milioane euro necesare pentru dotarea ulterioară a navei cu rachete de apărare, sistemele de luptă urmând să fie instalate într-un şantier din România.

Noua navă care va intra în dotarea Forţelor Navale este o corvetă uşoară de ultimă generaţie, echipată cu sisteme moderne de navigaţie şi comunicaţii, o gamă variată de senzori şi arme performante. Aceste echipamente conferă navei un potenţial combativ ridicat, capabil să facă faţă eficient misiunilor în toate mediile de luptă. Corveta dispune de un hangar care poate găzdui atât un elicopter mediu, cât şi o aeronavă fără pilot (UAV), ceea ce îi oferă un plus de flexibilitate operaţională.

"Corveta uşoară dispune de capabilităţile necesare pentru identificarea, clasificarea şi angajarea potenţialelor ameninţări din zona de responsabilitate a Forţelor Navale Române, precum şi de sisteme de război electronic avansate, care constituie un avantaj pentru îndeplinirea în siguranţă a misiunilor încredinţate", a subliniat MApN, conform sursei citate.

Pentru ca tranzacţia să poată fi finalizată, este necesară obţinerea aprobării Parlamentului României, conform legislaţiei în vigoare. Ministerul Apărării a anunţat că va trimite în zilele următoare o scrisoare oficială către Senat şi Camera Deputaţilor pentru a solicita acest acord.

Surse apropiate tranzacţiei au afirmat pentru ziarul BURSA că în speţă ar fi vorba despre corveta din clasa Hisar, produsă de compania turcă nstructorul ASFAT în Şantierul Naval din Istanbul. Corveta este concepută ca o platformă versatilă, destinată unei game largi de misiuni navale, printre care: misiuni de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR); operaţiuni de căutare şi salvare (SAR); lupta împotriva terorismului şi a ameninţărilor asimetrice; operaţiuni speciale maritime şi interdicţie maritimă (MIO); război electronic, luptă acustică şi bombardamente costiere.

Potrivit informaţiilor publicate de site-ul navalnews.com, nava are o lungime de 99,56 metri, o lăţime de 14,42 metri, un pescaj de 3,77 metri şi un deplasament de 2.300 tone. Poate atinge o viteză maximă de 24 noduri, având o autonomie de 4.500 mile marine graţie sistemului de propulsie CODELOD (Combined Diesel-Electric Or Diesel).

Din punct de vedere al armamentului, corveta este echipată cu un tun principal de 76 milimetri, două mitraliere de 12,7 milimetri şi este compatibilă cu rachetele Atmaca anti-navă. La bord poate opera elicoptere de până la 10 tone şi UAV-uri, fiind certificată pentru astfel de operaţiuni. De asemenea, este dotată cu două ambarcaţiuni RHIB pentru transportul rapid al personalului sau pentru desfăşurarea misiunilor speciale.

Menţionăm că deşi ţara noastră este riverană la Marea Neagră, Forţele Navale dispun în prezent de cele mai reduse şi mai slab echipate resurse dintre toate categoriile de forţe ale Armatei Române. Majoritatea navelor militare sunt în serviciu de peste trei decenii, iar în ultimii ani achiziţiile de noi nave au fost limitate. În prezent, flota navală include două fregate - "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand" - achiziţionate second-hand din Marea Britanie în anul 2003. Acestea nu sunt dotate cu rachete de apărare, însă Ministerul Apărării a anunţat intenţia de a demara un proces de modernizare a acestora.

În afară de achiziţia corvetei uşoare, Ministerul Apărării are în plan pentru 2025 o serie de investiţii menite să modernizeze şi să diversifice capabilităţile navale ale României. Printre acestea se numără: achiziţia unui vânător de mine, a unor nave de patrulare maritimă, vedete de intervenţie, remorchere maritime; sisteme MANPAD (antiaeriene portabile), sisteme V-BAT (aeriene fără pilot), staţii radio, echipamente CBRN (pentru protecţie chimică, biologică, radiologică şi nucleară); platforme de transport auto multifuncţionale pe roţi; modernizarea dragorului maritim, a fregatelor şi a navelor maritime de sprijin şi intervenţie cu scafandri, precum şi a corvetelor existente.