Criza politică se adânceşte: PSD renunţă la guvernare

Criza politică declanşată la alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare a fost accentuată ieri, după preşedintele PSD, Marcel Ciolacu a anunţat că formaţiunea sa politică se retrage de la masa negocierilor pentru formarea unui nou guvern.

Marcel Ciolacu a justificat decizia partidului său prin imposibilitatea de a colabora cu partenerii din coaliţia partidelor pro-europene, pe care i-a descris ca fiind nesinceri şi orgolioşi. Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat: "Nu poţi să stabileşti ceva concret cu oameni care una vorbesc în interior şi alta vorbesc în faţa presei. [...] Acest mod de lucru este total contraproductiv în faţa oamenilor. De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta"

Marcel Ciolacu a evidenţiat, totodată, gravitatea momentului: "România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti."

El a adăugat că PSD a înţeles mesajul votului popular, interpretându-l ca un "vot la blam la adresa unei clase politice mai preocupată de certuri sterile şi răzbunări decât de viaţa românilor". Într-un apel către liderii politici, premierul a pledat pentru formarea rapidă a unui guvern stabil, subliniind că tergiversările şi orgoliile nu fac decât să agraveze criza actuală.

Decizia preşedintelui PSD vine după ce, în urmă cu două zile, agenţia de rating de ţară, Fitch, a schimbat evaluarea stabilă a ratingului BBB-, în evaluare negativă, prin prisma instabilităţii politice din ţara noastră, care s-a acutizat după alegerile din 24 noiembrie şi 1 decembrie şi după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale. De aceea, decizia lui Marcel Ciolacu a generat reacţii diverse şi puternice din partea liderilor politici, fiecare conturând propria viziune asupra viitorului guvernării şi responsabilităţilor politice. Această situaţie subliniază provocările majore cu care se confruntă clasa politică românească într-un context economic şi geopolitic dificil.

Aflat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat gravitatea situaţiei politice interne şi a făcut apel la liderii politici să îşi asume roluri de oameni de stat:

"România este într-o situaţie foarte complicată. Avem un război la graniţă, avem atacuri hibride la adresa României, [...] şi ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală şi parlamentară. Aşa ceva trebuie evitat cu orice preţ."

Iohannis a exclus ideea unui guvern minoritar şi a avertizat că actualul guvern interimar are puteri limitate, subliniind că doar un nou executiv poate crea un buget pentru anul viitor şi organiza alegerile prezidenţiale: "Este important să lăsăm deoparte toate certurile mici [...] să ne concentrăm pe ce este important - România este importantă, cetăţenii români sunt importanţi".

De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la întoarcerea în ţară va convoca imediat după constituirea de astăzi a noului Parlament partidele care fac parte din Legislativ la consultări la Palatul Cotroceni pentru a nominaliza premierul care să se ocupe de conturarea viitorului Guvern.

• PNL, pregătit de asumarea guvernării

Partidul Naţional Liberal (PNL), prin vocea liderului interimar Ilie Bolojan, şi-a reafirmat disponibilitatea de a contribui la formarea unui guvern:

"Partidul Naţional Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluţii. România are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creşterea economiei". Mai mult, Bolojan a lăsat să se înţeleagă că nu este exclus ca PNL să îşi asume guvernarea, dat fiind situaţia critică din aceste momente pe plan naţional şi pe plan internaţional.

În schimb, reprezentanţii USR, precum Cristina Prună şi Cristian Ghinea, au criticat dur decizia PSD, interpretând-o ca o "fugă de responsabilitate". Prună a punctat: "România în continuare are nevoie de reforme. [...] PSD şi Marcel Ciolacu fug de responsabilitatea guvernării."

Cristian Ghinea, cunoscut pentru comentariile sale tranşante, a subliniat că PSD lasă în urmă "un deficit bugetar de 9% şi o grămadă de facturi neplătite".

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, este singurul politician din coaliţia pro-europeană care a făcut un apel la revenirea la masa negocierilor, subliniind că disputele actuale nu ajută cetăţenii. "Eu îi rog pe toţi colegii mei [...] să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă. Se linişteşte toată lumea şi mâine să ne întoarcem cu toţii la masă", a declarat Kelemen Hunor, care a insistat asupra importanţei unei soluţii negociate, subliniind că miza nu este un partid, ci binele comun al cetăţenilor.

Liderul UDMR a mai spus că formaţiunea sa politică poate susţine în Parlament un guvern minoritar, dar nu poate face parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar însemna sinucidere politică.

• Partidele suveraniste îşi conturează poziţiile

Diana Şoşoacă (SOS România) şi George Simion (AUR), şi-au exprimat disponibilitatea de a prelua guvernarea, în urma anunţului făcut de liderul PSD. Şoşoacă a reiterat ideea unui "guvern suveranist", în timp ce Simion a dat asigurări că AUR va respecta angajamentele euro-atlantice.

Partidul Oamenilor Tineri (POT), prin liderul Anamaria Gavrilă, a condiţionat intrarea în guvernare de reluarea turului II al alegerilor prezidenţiale pe 29 decembrie 2024, reluare ce este imposibilă prin prisma deciziei CCR din 6 decembrie.

La rândul său, Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, cel care a anunţat zilele trecute intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale, a declarat că decizia liderului PSD nu este una bună. Nicuşor Dan a precizat în cadrul unei emisiuni difuzată de Hotnews: "Nu cred că ar fi benefic. Noi avem în momentul acesta un Parlament în care partidele pro-occidentale, cei care nu pun în discuţie apartenenţa noastră la UE şi NATO, au 64-65% şi trebuie ca dintre aceştia să avem o majoritate cu cel puţin 50% astfel încât să avem un guvern stabil, pentru că stabilitatea se corelează cu stabilitatea noastră economică, încrederea investitorilor, a burselor. Şi atunci, e imposibil ca... PSD-ul are undeva la 24-25% după redistribuire, e imposibil să laşi un guvern care să fie... Teoretic cred că este posibil, dar nu poţi să laşi un guvern care este sprijinit în Parlament de 40% dintre parlamentari".

Primarul General al Capitalei a afirmat: "E posibil să fie şi un mesaj de negociere. Nu cred că e bine. Cred că trebuie să existe un guvern care să fie susţinut de majoritate în Parlament".

În ceea ce priveşte posibilele consecinţe ale deciziei liderului PSD, Nicuşor Dan a declarat: "Dacă această intenţie, care mă surprinde, se confirmă, atunci o să trebuiască să avem un guvern al celor trei partide de dreapta, cu sprijinul parlamentar al PSD pentru a trece guvernul şi apoi a trece diferite legi. (...) Haideţi să vedem ce se întâmplă zilele următoare, pentru că eu cred că mai este loc de discuţie".

Retragerea PSD de la masa negocierilor ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea clasei politice de a gestiona provocările multiple cu care se confruntă România. Pe lângă deficitul bugetar semnificativ şi semnalul de avertizare tras de agenţia de rating Fitch, organizarea alegerilor prezidenţiale şi stabilitatea politică sunt imperative care nu pot fi ignorate. Apelurile la dialog şi colaborare venite din partea liderilor politici ai formaţiunilor din coaliţia pro-europeană reflectă gravitatea momentului, însă rămâne de văzut dacă acestea vor fi suficiente pentru a depăşi impasul actual. Deciziile care vor fi luate în zilele următoare vor influenţa nu doar direcţia politică a ţării, ci şi percepţia publicului asupra responsabilităţii şi competenţei liderilor politici.