Criza societăţii naţionale "anticriză"

• Guvernul pare să accepte înfiinţarea unei societăţi naţionale în domeniul lucrărilor publice doar dacă aceasta va plăti taxe şi impozite la fel ca oricare agent economic

• Patronatele şi sindicatele par dispuse la un compromis în privinţa numărului birurilor, însă nu renunţă la contractele preferenţiale

• Discuţiile stagnează din pricina Legii bugetului şi a instabilităţii politice

Propunerea UGIR 1903 de înfiinţare a unei societăţi naţionale în domeniul lucrărilor publice ce va utiliza în exclusivitate forţa de muncă disponibilizată (n.r. iniţiativă asupra căreia şi-a dat acceptul şi partenerul social CNS Cartel ALFA) pare că a primit acordul de principiu al Guvernului, însă, întârzie, din pricina problemelor politice şi a "amendamentelor", ce dau de gândit partenerilor sociali.

Proiectul iniţial formulat de Marius Opran, preşedintele executiv al UGIR 1903, de înfiinţare a "Companiei naţionale pentru mari lucrări de construcţii ce foloseşte forţa de muncă disponibilizată" (CNMLC) prevedea ca această societate să nu plătească taxe la buget şi să primească contracte pentru lucrări publice fără licitaţi.

CNMLC mai doreşte să primeas­că credite cu dobândă subvenţionată, cu angajamentul că va angaja în proporţie de 75% forţa de muncă disponibilizată (din pricina crizei economice) şi cu obligaţia de a reinvesti profitul obţinut.

Reprezentanţii UGIR 1903 susţin că, pentru depăşirea crizei, este absolut necesară înfiinţarea CNMLC pentru a dinamiza investiţiile în infrastructură, construcţii şi în domeniul lucrărilor publice, şi pentru a pune în valoare valul de disponibilizări ce se preconizează, din cauza crizei din economie.

Guvernul nu ar spune nu CNMLC, însă, reprezentanţii Executivului nu renunţă la taxele şi impozitele cuvenite, mai ales că viitoarea CNMLC are, încă din "faşă", ambiţii foarte mari: cons­trucţia de autostrăzi, a unui port în Bucureşti sau a liniei de metrou spre Otopeni.

Surse din cadrul UGIR 1903 susţin că părţile ar putea ajunge la un compromis în situaţia în care Guvernul va accepta să "umble" la numărul de taxe şi impozite, considerat "sufocant" de agenţii economici din întreaga ţară, indiferent de domeniu, prilej cu care poate fi luată în discuţie şi reducerea fiscalităţii per ansamblu.

Iniţiatorii proiectului par dispuşi să facă şi un "pas în spate"şi în privinţa lucrărilor publice fără licitaţie, unde ar dori, totuşi, să păstreze exclusivitate la proiectele de anvergură.

Răspunsul final al Guvernului întârzie să apară din pricina problemelor ce ţin de formularea bugetului de stat şi a instabilităţii politice provocate de recentul caz "Oprea", mai susţin sursele noastre.

• Corâci: "Economia este blocată de criză"

Preşedintele UGIR 1903, Cezar Ioan Corâci, a criticat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, lipsa de iniţiativă guvernamentală faţă de probleme generate de criza şi a precizat că, la ora actuală, "economia ţarii noastre este blocată".

În opinia sa, ne îndreptăm cu paşi mari nu spre o scădere substanţială a creşterii economice, ci spre recesiune.

"Dacă guvernaţii nu vor lua măsuri rapide efectele crizei economice şi financiare vor fi mult mai mari decât ne aşteptăm cu toţii", a spus Corâci.

Liderul UGIR a avertizat că acest "scenariu" va avea consecinţe dramatice în economie: "Societăţile ce se vor închide din pricina crizei în următoarea perioadă vor fi imposibil de redeschis din pricina lipsei de capital".

Şeful UGIR 1903 consideră că avem nevoie urgentă de măsuri adecvate, printre care şi reducerea cheltuielilor din administraţie.

"Ţara arde şi nimeni nu guvernează", a mai spus Corâci.

UGIR 1903 a înaintat Guvernului un set de măsuri anticriză, a cărui motto este "Cumpărând produse româneşti vă menţineţi locurile de muncă".

Printre măsurile de natură fiscală propuse de UGIR 1903, precizăm: Diminuarea contribuţiilor taxelor şi impozitelor pe salarii, plata impozitului anual pe profit, eliminarea parafiscalităţii sau exonerarea angajatorului de la plata sumelor pentru persoanele cu handicap. UGIR 1903 mai propune şi eliminarea taxelor de mediu la fondul centralizat şi constituirea unui fond de mediu la nivelul companiilor, pentru rezolvarea condiţiilor de mediu ale companiei etc.

P

• ăsculescu: "Trebuie să creştem capitalizarea CEC şi Eximbank"

La rândul său, primvicepreşedintele FEPAIUS, Mihai Păsculescu critică lipsa de colaborare interministerială şi susţine că Ministerul Finanţelor nu este sprijinit de celelate ministere şi de politicieni.

"Partidele politice dau dovadă că vor să demonstreze că au propriile soluţii şi propriile strategii la criză", a declarat Păsculescu.

Liderul FEPAIUS a menţionat că, la ora actuală, mediul de afaceri are nevoie de întărirea capacităţii sistemului bancar de a asigura creditarea activităţii curente şi de investiţii pentru firmele din ţară.

"Susţinem creşterea capitalizării EximBank şi CEC", a spus Mihai Păsculescu.

Privind CEC, liderul FEPAIUS este de părere că această instituţie, "singura care ne-a mai rămas, românească", după spusele sale, ar trebui, în proporţie de 70%, să asigure cofinanţare pentru fondurile europene, iar EximBank să treacă de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), la Ministerul de Finanţe.

Pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, reprezentanţii UGIR 1903 au mai propus, printre altele, creditarea IMM-urilor prin Eximbank a exporturilor şi a investiţiilor la jumătate din dobânda băncilor comerciale.

• Cupoane pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice

Întrucât industria de îngrăşăminte chimice abia mai "respiră" din pricina crizei economice şi financiare , care au dus la o scădere dramatică a comenzilor, reprezentanţii sectorului solicită introducerea cupoanelor pentru achiziţia de îngrăşăminte destinate agricultorilor.

Reprezentanţii UGIR 1903 susţin că astfel s-ar debloca piaţa îngrăşămintelor chimice şi au reiterat că se prefigurează o nouă criză, de această dată alimentară, la care ţara noastră nu este deloc pregătită, susţinând astfel nevoia de a sprijini masiv agricultura.

Liderii UGIR 1903 au mai solicitat şi susţinerea conceptului de "industrializare a gazului" din producţia internă - această resursă urmând a fi îndreptată în cantităţi mari nu numai spre consumatorii casnici, ci şi spre industria de profil.