CRIZĂ...ŞI DE NERVI Adio îngrăşăminte! Adio industrie! Adio agricultură!

• Subvenţionarea industriei chimice prin agricultori nu este pe placul Bruxelles-ului

• Michael Mann, CE: "Sprijinul este incompatibil cu piaţa comunitară"

Dacă cineva şi-a imaginat că sprijinul promis fermierilor pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice va rezolva, dintr-un foc, atât problema combinatelor chimice fără piaţă de desfacere, cât şi cea a producţiilor mici la hectar din agricultura noastră de semisubzistenţă s-a înşelat.

Şi s-a înşelat din două motive.

În primul rând, mult aşteptatul sprijin financiar (n.r. iniţial de 400 de lei la hectar, ulterior de 360 de lei), la care a lucrat, printre alţi specialişti în problema îngrăşămintelor, şi Vasile Băcilă - consilierul Ministrului Agriculturii care face afaceri cu asemenea produse - foarte probabil nu se va concretiza.

După toate probabilităţile, Comisia Europeană (CE) nu va aviza favorabil propunerea noastră de sprijinire a agriculturii şi a industriei chimice prin subvenţionarea fermierilor din cauză că formula propusă de autorităţile noastre este o formă de ajutor de stat.

Însuşi ministrul Ilie Sârbu a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că această măsură de sprijin al agricultorilor este o formă de ajutor de stat şi a lăsat să se înţeleagă că şansele ca Bruxelles-ul să o accepte sunt foarte mici.

Dacă ţinem cont că "Executivul" de la Bruxelles a mai respins, recent, o variantă similară de sprijin, invocând aceleaşi argumente, este limpede că răspunsul, aşteptat zilele următoare, va fi unul de respingere.

Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Comisarului European pe agricultură, Mariann Fischer Boel, a declarat, pentru BURSA, că această formă de sprijin este incompatibilă cu principiile pieţei comunitare şi a sugerat că singura soluţie în acest sens ar fi utilizarea sprijinului de minims.

Interesant este că Mann a semnalat că Bruxelles-ul ar avea nevoie de mai multe informaţii concrete pentru a-şi definitiva un punct de vedere!

Oare nu ne-am prezentat cum trebuie la Bruxelles?

În al doilea rând, perioada optimă de aplicare a îngrăşămintelor chimice, (procesul de fertilizare), este în lunile februarie-martie.

Chiar dacă Comisia ar aviza favorabil propunerea noastră de subvenţionare a agriculturii, numai punerea la punct a mecanismului de implementare a sprijinului ar dura ceva timp.

Prin urmare şi perioada optimă de fertilizare va fi depăşită, iar sprijinul ar deveni inutil.

Astfel, ministrul Ilie Sârbu a ajuns la concluzia că ar fi mai bine s-o lăsăm pentru la toamnă: "Dacă Bruxelles-ul va fi de acord cu această măsură, vom putea subvenţiona fermierii pentru achiziţia de îngrăşăminte chimice la toamnă".

Până la toamnă însă, se putea pune problema unei alte forme de sprijin. "Dacă Bruxelles-ul va respinge propunerea noastră noi am pregătit şi alte variante de rezervă", ne-a declarat secretarul de stat Cătălin Roşculete.

Însă ministrul Ilie Sârbu a precizat că altă variantă nu există.

Oare să nu ştie "stânga" ce face "dreapta"?

Desigur, ministrul a criticat inflexibilitatea de care a dat dovadă Comisia Europeană în această privinţă, sugerând chiar că ideea de Europă unită nu poate funcţia fără solidaritate.

Iar Sârbu are motive întemeiate să fie supărat.

În primul rând, actuala guvernare, deci şi partidul domniei sale, PSD, a promis agricultorilor, în campania electorală, un pachet de sprijin pentru campania agricolă de primăvară de 1500 lei la hectar.

În fapt, agricultorii vor beneficia de un sprijin ceva mai mic, de doar circa 1.100 de lei la hectar, adică cu circa 23% mai puţin decât s-a promis.

În al doilea rând, ministrul ştie bine că fără îngrăşăminte, randamentul la hectar este redus, iar la acest capitol ţara noastră oricum nu stă bine deloc, mai ales în condiţiile actuale de criză, când Guvernul are mai aşteptări de la agricultură, întrucât se prefigurează şi o criză alimentară.

Iar Sârbu mai ştie că un nou conflict cu agricultorii, dar şi cu angajaţii din industria chimică, ale căror posturi sunt în pericol din cauza blocajului de pe piaţă este iminent şi nu dă bine pentru PSD la viitoarele campanii electorale, cea prezidenţială şi cea pentru europarlamentare.

"Noi am făcut tot ce am putut în această privinţă", a dat asigurări Sârbu, sugerând chiar modificarea tratatului de aderare a ţării noastre la UE.

Din moment ce a ridicat problema Tratatului şi a precizat că la următorul Consiliu de miniştrii ai UE va aborda această problemă, este limpede că ministrul cunoştea că un astfel de sprijin nu a fost notificat înainte de aderare, la categoria inputuri. Orice demers în acest sens a devenit în zadar, în condiţiile în care s-a încercat rezolvarea problemei atât de târziu.

Prin urmare, de ce s-a mai promis acest sprijin dacă era foarte greu de acordat?

Dacă pentru fidelizarea spaţiului rural, atunci efectul a fost invers decât cel scontat.

Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Agrostar, a declarat că agricultorii sunt extrem de nemulţumiţi de modul în care a fost gestionată problema îngrăşămintelor chimice şi a subliniat că fermierii vor pregăti noi acţiuni de protest.

Liderul Agrostar a subliniat: "Agricultorii au fost minţiţi şi prostiţi în această afacere a îngrăşămintelor chimice. Fără îngrăşăminte, fără acest proces de fertilizare a solurilor, producţiile agricole vor scădea cu 20%-30%, iar la acest capitol este cunoscut că stăm foarte prost. Sperăm să reuşim să salvăm măcar culturile din toamnă, deoarece acum, în primăvară, lucrurile sunt clare. Săptămâna viitoare vom discuta în cadrul federaţiei la ce acţiuni de protest vom recurge".

Dacă agricultura are totuşi o formă de sprijin, fie ea şi mai mică decât cea promisă în campania electorală, în privinţa industriei chimice situaţia este dezastruoasă.

Combinatele chimice nu-şi mai pot susţine activitatea şi au stocurile pline de îngrăşăminte întrucât cererea de pe piaţă nu mai există, iar speranţele industriei chimice de redresare erau legate exclusiv de subvenţionarea agricultorilor.

"6.400 de salariaţi ai sectorului, dintr-un total de circa 14.000, sunt la acest moment în pericol de a-şi pierde locurile de muncă", ne-a declarat Ovidiu Popescu, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie (FSLCP).

Liderul sindical a precizat că federaţia sa va decide zilele ce urmează calendarul acţiunilor de protest şi a avertizat că riscăm un dezastru în industria chimică.

"Combinatele se vor închide, sectorul se va prăbuşi şi vom deveni o ţară importatoare de îngrăşăminte chimice", a concluzionat liderul sindical.