CSALB cere modificarea legii sale de funcţionare

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) solicită modificarea legislaţiei în baza căreia funcţionează, astfel încât să poată permite numirea unui reprezentant al consumatorilor în Colegiul său de Coordonare, a anunţat, ieri, Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în acest colegiu, în ocazia unei conferinţe de presă. Potrivit acestuia, CSALB este în proces de redactare a unui text care va fi transmis autorităţii responsabile în vederea modificării legii. Iniţiativa vine în contextul în care, de ani de zile, asociaţiile de consumatori nu şi-au desemnat un reprezentant care să facă parte din conducerea CSALB.

Alexandru Păunescu a precizat: "Noi nu avem un reprezentant al asociaţiilor de consumatori, dar nici nu poate să fie numit unul, pentru că nu există în România nicio asociaţie reprezentativă la nivel naţional. Ca să fie o asociaţie reprezentativă la nivel naţional trebuie să aibă minim 3.000 de membri şi activităţi în cel putin zece judeţe. Or noi nu avem aşa ceva în România, ceea ce înseamnă că textul actului normativ referitor la acest aspect nu poate fi pus in aplicare. Ceea ce trebuie făcut este ca legea să fie modificată. Până atunci, noi funcţionăm foarte bine - legea spune ca putem funcţiona cu trei membri din cinci în Colegiul de Coordonare (n.r. şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi-a retras reprezentatul din Colegiu). În orice caz, deciziile cu privire la conciliatori, regulamentul de funcţionare etc. au fost adoptate în 2016, acum nu ne mai implicăm. Aşadar, activitatea CSALB se desfăşoară în continuare ca şi până acum, consumatorii pot veni în continuare la CSALB fără nicio problemă, avem în corpul conciliatorilor oameni cu renume - jurişti, profesori, avocaţi etc.".

Reprezentantul Centrului a răspuns şi unor întrebări referitoare la situaţia CSALB în urma deciziei de la începutul lunii decembrie 2024, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins un recurs al Centrului în cadrul unui proces intentat în 2018 împotriva Ministerului Economiei de la acea vreme (actualul Minister al Energiei). Acesta a reiterat că procesul din instanţă nu atinge legalitatea functionării CSALB, întrucât aceasta nu făcea obiectul procedurii din justiţie.

De altfel, recent, reprezentanţii Centrului au făcut unele precizări pe subiect, menţionând: "CSALB a fost înfiinţat şi funcţionează legal în baza prevederilor OG nr.38/2015 (articolele 21-24 sunt dedicate în mod exclusiv Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor din sistemul bancar şi nu sunt singurele care se referă direct la CSALB) şi va funcţiona în continuare în sfera concilierii relaţiei consumatori-bănci/IFN-uri în temeiul dispoziţiilor legale precizate.

Procesul în contencios administrativ a fost iniţiat în august 2018, de către CSALB, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei (la acea dată acest minister era autoritatea competentă), prin care era refuzat dreptul CSALB de a fi înscris pe lista organismelor SAL; de asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-şi rezolve şi problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România.

Procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcţionării CSALB ca entitate SAL, iar toate alegaţiile referitoare la componenţa şi functionarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015: «(1) Colegiul de coordonare îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi». (această condiţie a fost îndeplinită în permanenţă, în întreaga perioadă de activitate a Centrului)".

• Păunescu: "Soluţionarea alternativă s-ar putrea să fie viitorul"

Soluţionarea alternativă s-ar putrea sa fie viitorul, este de părere Alexandru Păunescu, acesta subliniind, ieri, că, în locul proceselor din instanţe, există posibilitatea de rezolvare a diferendelor dintre bănci şi consumatori, prin negociere.

În cadrul CSALB, în perioada 2016-2024, circa 4.300 de negocieri dintre consumatori şi bănci s-au încheiat cu împăcarea părţilor. Anul trecut, băncile au acceptat să intre în negocieri cu clienţii într-un număr de 1.077 de dosare, în urma solicitărilor trimise de consumatori către. Faţă de primul an în care au existat negocieri între consumatori şi bănci (2016), în 2024 a fost consemnată o creştere de 23 de ori a disponibilităţii băncilor de a găsi, împreună cu conciliatorii CSALB, o soluţie pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Conform surselor citate, instituţiile financiare nebancare (IFN) au transformat o singură cerere în dosar de conciliere. Aceştia arată că, anul trecut, au fost înregistrate 989 de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor din totalul concilierilor, iar în 65 de cazuri părţile nu s-au înţeles. Procentul împăcărilor din totalul negocierilor este de 94%, în 2024 - cel mai mare din toată activitatea CSALB.

Alexandru Păunescu a menţionat: "În 2024, activitatea CSALB a înregistrat cele mai bune performanţe de la înfiinţare. Pentru prima dată au fost peste 1.000 de negocieri desfăşurate într-un an şi tot pentru prima dată a fost depăşită borna 3.000 în ceea ce priveşte numărul de cereri trimise de consumatori. Printre cereri sunt şase venite de la persoane juridice, care au solicitat băncilor rezolvarea unor probleme legate de serviciile de plată".

De la începutul anului 2025 consumatorii au trimis 450 de cereri, cu 100 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În urma acestora s-au format, până acum, 60 de dosare de negociere.

• 18.300 de cereri la CSALB, în perioada 2016-2024

Sursele citate au transmis că românii care au întâmpinat dificultăţi în plata ratelor sau au avut nemulţumiri în relaţia cu băncile şi IFN-urile au trimis către CSALB 18.300 de cereri între anii 2016 şi 2024.

Consumatorii au solicitat rezolvarea în afara instanţelor de judecată a problemelor de neplată a creditelor, a dificultăţilor în achitarea ratelor lunare cauzate de probleme sociale şi familiale, derularea unor procese cu băncile-etc. Pentru prima dată, numărul de cereri transmise CSALB a depăşit, anul trecut, cifra de 3.500. Faţă de 2016, numărul cererilor din 2024 este de peste 15 ori mai mare. Din cele 3.568 de cereri primite de la consumatorii, 2.644 de cereri s-au adresat băncilor, iar 924 de cereri s-au adresat IFN-urilor. Persoanele juridice au trimis şase cereri către bănci în 2024, din care s-au constituit 5 dosare de conciliere.

• Numărul rezolvărilor directe a scăzut constant

În timp ce numărul negocierilor derulate în cadrul CSALB a crescut, cel al rezolvărilor directe a scăzut constant, în ultimii trei ani, potrivit lui Alexandru Păunescu. Reprezentantul CSALB a subliniat că, anul trecut, 301 cereri au fost rezolvate fără intervenţia unui conciliator, cu propunerea unei rezolvări directe din partea comercianţilor pentru consumatori a problemelor pe care aceştia din urmă le pot avea, faţă de 555 în 2023 şi 592 în 2022. Scăderea cererilor soluţionate direct poate fi explicată atât prin creşterea complexităţii cazurilor, ceea ce necesită ajutorul unui conciliator, cât şi prin deschiderea mai mare a băncilor spre o negociere cu consumatorii intermediată de o a treia parte.

• Termenul mediu de rezolvare a problemei - 15 zile, cu un rezultat mediu al negocierilor de 3.000 de euro

Potrivit legii, o negociere dintre un consumator şi o bancă durează aproximativ 90 de zile, însă media temporală de soluţionare în cadrul CSALB a scăzut până la 15 zile, în 2024, această rapiditate de rezolvare fiind în avantajul ambelor părţi, a mai arătat sursa citată.

Valoarea totală a sumelor obţinute ca rezultat în negocierile consumatori-bănci a fost de 14,3 milioane euro, în perioada 2016-2024.

Valoarea medie a acestor sume în dosarele în care părţile s-au împăcat (au acceptat soluţiile propuse de conciliatori) a scăzut, anul trecut, la puţin peste 3.000 de euro, de la aproximativ 5.000 de euro în 2023, fiind aproape de nivelul din 2020 (valoarea medie era atunci de 3.320 euro).

Sumele negociate cu valori medii, între 1.000 şi 10.000 de euro, reprezintă 61% din negocierile încheiate în cadrul CSALB.

Ponderea negocierilor care se încheie cu beneficii de valori mici, între 1 euro şi 1.000 de euro, a crescut la 35% după patru ani de scădere constantă. Beneficiile cu valori de peste 10.000 de euro reprezintă 4% din totalul hotărârilor. Şi în cazul acestora asistăm la o scădere a ponderii în ultimii ani, potrivit reprezentanţilor Centrului.

• Creştere până la 94% a cazurilor în care negocierile s-au încheiat cu împăcarea părţilor

Alternativa căii amiabile de rezolvare a unui conflict funcţionează şi în cazul proceselor care se află deja pe rolul instanţelor sau al celor care abia sunt iniţiate. La sfârşitul anului 2024 erau soluţionate amiabil 167 de procese aflate pe rolul instanţelor de judecată, a spus Alexandru Păunescu, adăugând: "Acest fapt ridică numărul cazurilor începute în instanţă, dar soluţionate amiabil cu ajutorul conciliatorilor CSALB, la aproximativ 670 (în perioada 2021-2024).

Iniţiativa băncilor şi recomandarea judecătorilor sunt esenţiale în cazul neînţelegerilor care ajung în instanţă, dar se încheie în afara ei. De aceea, recomandarea noastră către bănci şi către judecători este de a prioritiza soluţionarea alternativă, care are o durată medie de aproximativ o lună, faţă de câţiva ani cât poate dura un proces. În plus, soluţionarea în cadrul CSALB scuteşte cele două părţi de cheltuieli consistente cu derularea procesului.

O altă observaţie importantă este că, deşi valoarea medie a rezultatelor obţinute din conciliere a scăzut faţă de anii anteriori, observăm o creştere până la 94% a cazurilor în care negocierile s-au încheiat cu împăcarea părţilor. Astfel, există o disponibilitate mai mare a consumatorilor în a-şi rezolva problema prin conciliere, acesta fiind scopul urmărit, iar nu încercarea de a obţine din negociere beneficii însemnate".

De la 1 martie 2025 CSALB intră în al zecelea an de activitate operaţională, iar în anul 2020 Centrul a primit competenţa de a soluţiona şi problemele legate de plăţi sau de emitere de monedă electronică pentru persoanele juridice.