---------------
Actualizare 19:41 Kelemen: "UE să spună care sunt regulile minimale obligatorii pentru minorităţi în toate ţările"
UE trebuie să spună care sunt regulile şi valorile minimale care trebuie să fie obligatorii pentru toate statele membre în materie de minorităţi, fiind vorba de o problemă care vizează 60 de milioane de persoane la nivel european, declară preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit surselor din presă.
Kelemen Hunor a declarat, azi la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă la finalul Congresului UDMR, că în UE, unde România este membră din 2007, "foarte multe lucruri trebuie regândite".
"Există o parte a Europei, vechea Europă, care nu a făcut parte din blocul comunist, care a avut o soartă mai bună, unde problematica minorităţilor etnice autohtone, minorităţilor lingvistice, s-a rezolvat în diferite moduri. Şi există o Europă, tot în interiorul UE, a ţărilor care vin din fostul bloc comunist, unde această problematică încă nu s-a rezolvat. Nu trebuie să acceptăm că există o UE cu două viteze sau cu două etaje diferite", a mai afirmat Kelemen.
Potrivit acestuia, UE trebuie să se ocupe şi de aceste aspecte, mai devreme sau mai târziu.
"Trebuie să spună care sunt acele reguli şi valori minimale care trebuie să fie obligatorii pentru toate ţările membre", a afirmat liderul maghiar.
Potrivit acestuia, regulile trebuie stabilite de comun acord, în condiţiile în care această problemă vizează 60 de milioane de persoane la nivelul UE aparţinând minorităţilor naţionale.
(Alexandru Costea)
-------------
Kelemen Hunor a fost reales, ieri seară, în funcţia de preşedinte al UDMR, la Al 12-lea Congres al formaţiunii politice, desfăşurat la Cluj-Napoca. Kelemen a beneficiat de 575 de opţiuni "pentru" şi 10 "împotrivă" din partea delegaţilor, scrie Mediafax, citându-l pe Biro Eniko, preşedintele Comisiei de numărare a votului.
Kelemen Hunor a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al Uniunii Democratice Maghiare din România. Politicianul a fost ales prima dată şef al UDMR în 2011, la Congresul de la Oradea.
Ieri, în prima zi a Congresului UDMR, au participat 775 de delegaţi. Astăzi, în a doua zi, va fi modificat Programul politic al Uniunii, vor fi adoptate mai multe documente şi va fi înmânată distincţia "UDMR la 25 de ani" liderilor centrali ai formaţiunii politice.
Kelemen Hunor, a declarat că propunerea co-preşedintelui PNL, Vasile Blaga, de formare a unui parteneriat PNL-UDMR pe zece ani este una "interesantă", arătându-se deschis la orice colaborare "care este în beneficiul comunităţii maghiare şi al României" şi adăugând că propunerea va fi analizată în forurile interne ale Uniunii.
Întrebat dacă UDMR va susţine o moţiune de cenzură a PNL, Kelemen a răspuns că o astfel de moţiune nu are o miză, comentând: "În acest moment, coaliţia de guvernare din care noi nu facem parte are majoritate fără noi şi nu am impresia că această majoritate dispare. Noi suntem în opoziţie cu PNL şi cu alţii şi nu avem posibilitatea de a schimba Guvernul. Moţiunea de cenzură nu are o miză, ci va fi o dezbatere mai animată, e un instrument constituţional. Eu nu văd cum s-ar strica acum această majoritate. Trebuie să vedem textul moţiunii de cenzură. Nu am discutat textul cu colegii liberali, nu ştim pe ce subiect vor veni, cu ce argumente. Când va exista un text, vor exista şi discuţii".
Anterior, Vasile Blaga (prezent la Congresul Uniunii) invitase UDMR să pună, alături de liberali, bazele unui parteneriat pe termen lung, de cel puţin zece ani, "în opoziţie sau la putere", în virtutea câtorva "atuuri comune" pe care le au cele două formaţiuni şi a experienţei unei colaborări "foarte bune".
Fostul ministru al Internelor din cabinetul Emil Boc afirmase: "Mesajul meu către dumneavoastră, dragi colegi de la UDMR, este să lucrăm împreună, noul PDL şi UDMR, pentru atingerea acestui obiectiv care stă în faţa României în următorul deceniu: atingerea unui nivel de viaţă şi de dezvoltare care să situeze România la media Uniunii Europene. I-am auzit pe mulţi spunând că România nu mai are un proiect major în jurul căruia să adune energiile, însă proiectul pe care l-am enunţat este evident, logic şi urgent, iar pentru realizarea lui vă propun să lucrăm împreună, fie că suntem în opoziţie şi unii şi ceilalţi, fie că ne vom găsi la un moment dat la guvernare. În acest sens, vă propun să punem bazele unui parteneriat pe termen lung, de cel puţin zece ani. Avem câteva atuuri commune, avem experienţa unei colaborări foarte bune şi în opoziţie, şi la guvernare".
• Statutul UDMR a fost modificat: funcţia de vicepreşedinte politic (deţinută de Borbely) a fost desfiinţată
Tot ieri, delegaţii la Congresul UDMR au aprobat modificarea Statutului Uniunii, printre noile prevederi figurând desfiinţarea funcţiei de vicepreşedinte politic (deţinută de Laszlo Borbely) şi redenumirea Secretariatului General în "Prezidiu Executiv", mai relatează Mediafax.
Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a precizat că, în cazul funcţiei de vicepreşedinte politic, nu este vorba despre persoana care a deţinut-o.
Kovacs a explicat: "Nu sunt modificări substanţiale la Statutul UDMR, dar sunt două schimbări mai vizibile. În primul rând, Secretariatul General se va redenumi «Prezidiu Executiv», ceea ce înseamnă că nu vrem să ne transformăm într-un partid în sensul clasic al cuvântului, ci vrem să avem şi activităţi specifice unei Uniuni, pentru a ţine legătura cu comunităţile maghiare din România. Din iunie, la prima şedinţă a CRU se va înfiinţa Prezidiul Executiv, se vor alege preşedintele executiv şi vicepreşedinţii, care vor asigura o activitate mai eficientă a UDMR. De asemenea, prin statut, am desfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic. Nu este vorba despre persoana care a deţinut funcţia, ci despre faptul că în perioada când am avut Prezidiu Executiv nu am avut vicepreşedinte politic".
La rândul său, Borbely Laszlo a afirmat: "Nu numai că nu mă afectează pierderea acestei funcţii, dar eu încă de acum un an am decis să renunţ la funcţia de vicepreşedinte politic şi în 2016 să nu mai candidez la un nou mandat de parlamentar. Au fost 25 de ani frumoşi, dar dificili pentru mine. Am fost secretar de stat şi ministru delegat. A fost o perioadă densă. Pentru un om, vine momentul când trebuie să facă un pas în spate, dar asta nu înseamnă că plec din politică. Voi fi mai activ în politica externă a UDMR şi a Parlamentului. Mai am ce spune în politica din România. Nu trebuie să ai neapărat o funcţie ca să îţi spui părerea despre anumite lucruri. Ceea ce voi face după 2016 voi decide atunci".
Politicianul a subliniat că UDMR trebuie să fie mai activă în relaţia cu electoratul propriu, dar şi cu majoritatea română: "Trebuie să avem un dialog şi mai puternic bazat pe ceea ce am pornit în 1990".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2015, 10:21)
Ca Ceausescu! singurul si cel mai bun.