CU UN OCHI RÂDE, CU ALTUL PLÂNGE Alina Bica, 4 ani de închisoare cu executare

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au pronunţat, ieri, definitiv, în două dosare în care printre inculpaţi s-a aflat şi Alina Bica, fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Decizia a fost luată de patru judecători, iar unul a avut opinie separată solicitând achitarea Alinei Bica.

În primul dintre dosare, 2067/1/2017, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, în cauza în care a fost judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu. Acesta din urmă a fost achitat, magistraţii din apel menţinând astfel sentinţa instanţei de fond.

Dosarul privind această cauză a fost trimis de DNA în instanţă pe 26 februarie 2015.

Procurorii DNA susţin că Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu să-şi pună la adăpost acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz, în care Videanu a fost cercetat.

Conform DNA, pe 24 septembrie 2013, un procuror DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

Procurorii susţin că beneficiind de sprijinul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative, pe care le deţinea, în acţiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

În 25 februarie 2014, şefa DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

"În motivarea soluţiei dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competenţa soluţionării acestei plângeri, potrivit normelor de competenţă, a reţinut şi şi-a însuşit afirmaţiile numitului Videanu Adriean - în sensul că nu mai era proprietar al acţiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurător şi a ridicat măsura asigurătorie, favorizând persoana cercetată", susţine DNA.

În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată de completul de trei judecători ai ÎCCJ, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, însă a fost achitată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi o alta de favorizare a făptuitorului. În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu.

Sentinţa dată de prima instanţă a fost atacată cu apel atât de DNA, cât şi de Alina Bica.

La ultimul termen de judecată al apelului, reprezentantul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată.

De asemenea, DNA a cerut condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

"Trebuie să ţineţi cont de reaua-credinţă a inculpatei", a spus procurorul DNA, subliniind că Alina Bica şi-ar fi încălcat competenţele atunci când a ridicat sechestrul asigurător pe acţiunile pe care Adriean Videanu le deţinea la SC Titan Mar.

În ultimul cuvânt, Adriean Videanu a declarat că el nu a întâlnit-o niciodată pe Alina Bica, în afara şedinţelor de guvern în care aceasta participa în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiţiei. El a explicat atunci că acţiunile la purtător pe care le avea la SC Titan Mar SA erau ipotecate la o altă societate, iar el nu ar fi avut niciun beneficiu în ridicarea sechestrului pus de procurori.

În privinţa celui de-al doilea dosar, 2138/1/2017, completul de cinci judecători ai instanţei de apel din cadrul ÎCCJ au achitat-o pe Alina Bica, fostă şefă a DIICOT.

Deşi instanţa de fond a condamnat-o în 26 ianuarie 2017 pe Alina Bica, pentru favorizarea infractorului, la pedeapsa închisorii de 3 ani şi şase luni cu executare, sentinţa a fost desfiinţată în apel şi fostul procuror-şef al DIICOT a scăpat basma curată.

Instanţa de apel a achitat-o pe Alina Bica pentru infracţiunea de participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală ca fiind comisă cu această formă de vinovăţie.

În acelaşi dosar, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, iar fostul şef al ANAF, Şerban Pop, a primit 5 ani închisoare cu executare pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Şerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea DIICOT, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

Ultimele informaţii despre Alina Bica au fost făcute publice de Elena Udrea, care declara că fosta şefă DIICOT se află în Costa Rica. Soţia omului de afaceri Ovidiu Tender a spus, însă, în urmă cu o săptămână că aceasta s-ar afla în Panama.

În condiţiile în care sentinţa de condamnare din primul dosar este definitivă, Poliţia Română o va da în urmărire generală pe Alina Bica. Dar va fi necesar să fie identificată ţara în care se află fosta şefă a DIICOT pentru ca Ministerul Justiţiei să demareze procedura de extrădare.