Cum au câştigat şi pierdut candidaţii voturile

• Decretarea referendumului odată cu prezidenţialele, mişcare electorală de succes

Cotat în majoritatea sondajelor de opinie ca favorit pentru câştigarea alegerilor, Traian Băsescu şi-a axat discursul pe atacuri virulente la adresa clasei politice, pe care o vrea, după spusele sale, înnoită (iar după spusele contracanditaţilor, supusă şi fidelă), precum şi pe nevoia de reformă a instituţiei parlamentare, prin reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la sistem unicameral.

Preşedintele a luat prin surprindere întreaga clasă politică când şi-a anunţat intenţia să organizeze Referendumul odată cu alegerile prezidenţiale. Mişcarea i-a adus o creştere în sondaje, în medie, cu câteva puncte procentuale, după ce popularitatea îi scăzuse, conform aceloraşi cercetări, odată cu ruperea guvernului Boc.

Neînţelegerile repetate cu "majoritatea ad-hoc" din Parlament pe tema premierului (n.r. propunerile Croitoru şi Negoiţă şi refuzul de a-l accepta pe Johannis), şi acutizarea crizei politice - de care a fost acuzat, în permanenţă, pe canalele media de contracandidaţi - i-au adus preşedintelui o scădere în sondaje, la nivelul de dinaintea anunţării Referendumului.

În ultima vreme, preşedintele şi-a continuat scăderea în sondaje, în contextul în care, în presă, au apărut noi dezvăluiri legate de cazul Hayssam.

• Geoană a câştigat prin ieşirea de la guvernare

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a câştigat puncte bune după retragerea partidului de la guvernare. Sondajele relevă o creştere continuă a acestuia după ruperea alianţei cu PD-L.

De altfel, analiştii au apreciat la acea dată că alături de PD-L, Geoană nu-l putea ataca pe Traian Băsescu şi nici nu putea să-i facă responsabili pe pedelişti de proasta guvernare şi de adâncirea crizei.

Popularitatea lui Geoană a crescut şi pe mutările contracandidaţilor săi: o dată, prin dărâmarea guvernului Boc în Parlament, pe moţiunea liberalilor şi, de asemenea, prin sprijinul declarat pentru soluţia PNL la guvernare, Klaus Johannis.

Unele cercetări sociologice l-au plasat pe Geoană, în premieră, deasupra preşedintelui Traian Băsescu, însă, în multe dintre cazuri, slăbiciunile acestuia şi prezenţa PSD timp de nouă luni la guvernare alături de PD-L, resposabil în egală măsură pentru situaţia noastră economică, au fost taxate de către contracandidaţi.

• Mutările lui Antonescu: moţiunea de cenzură şi Klaus Johannis

Crin Antonescu a abordat această campanie prin atacuri permanente la adresa preşedintelui Traian Băsescu dar şi la adresa lui Mircea Geoană cu care, conform sondajelor, s-a luptat pentru intrarea în turul al doilea. Antonescu a punctat în două rânduri: prin adoptarea moţiunii de cenzură a PNL de către Parlament (o premieră în ultimii douăzeci de ani în viaţa politică), iar în al doilea rând prin nominalizarea primarului Sibiului, Klaus Johannis, la funcţia de premier.

La ambele iniţiative s-au raliat atât PSD-ul lui Geoană, cât şi UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor (alta decât cea maghiară).

Candidatului PNL i s-au imputat, în dese rânduri, lipsa de sevă şi soluţii reale la problemele ţării şi discursul politicianist, axat pe critici, nu pe soluţii.

O bilă neagră pentru Antonescu, vizibilă prin prăbuşirea în sondaje, a fost trecerea liberalului Bogdan Olteanu din Parlament la BNR, mutare controverstă, atât din pricina lipsei de experienţă a aceluia, cât şi prin suspiciunile, ridicate de contracandidaţi, legate de grupurile de interese pe care le-ar servi acesta din interiorul Băncii Naţionale.