Cum beneficiază economia noastră de războiul din Orientul Mijlociu?

În contextul tensiunilor economice şi politice actuale din Israel, generate în special de războiul cu Hamas început pe 7 octombrie 2023, impactul asupra economiei României este unul considerabil, având în vedere relaţiile economice strânse dintre cele două ţări. Până la finalul primului semestru din 2024, numărul companiilor cu acţionariat israelian înregistrate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în România a crescut la 4.404, comparativ cu 1.640 de firme în anul precedent. Cu toate acestea, doar 3.807 din aceste companii mai erau active, restul fiind în dizolvare, insolvenţă sau cu activitatea suspendată. Creşterea numărului de firme este un indiciu al intensificării migraţiei capitalului israelian, în special în domenii precum IT, imobiliare şi comerţ, puternic reprezentate în România.

Cele mai multe companii cu capital israelian se află în Bucureşti (2.859) - care aproape şi-a triplat numărul de astfel de companii comparativ cu anul 2023, când funcţionau doar 983 de firme cu capital israelian - şi Ilfov (486), acestea adunând împreună peste 75% din totalul firmelor. Alte judeţe cu prezenţă semnificativă a capitalului israelian sunt Braşov (302 firme) şi Iaşi (129 firme). În schimb, judeţe precum Sălaj şi Caraş-Severin nu înregistrează nicio firmă cu acţionariat israelian. Această distribuţie reflectă preferinţa investitorilor israelieni pentru regiunile dezvoltate ale României, unde există acces la resurse şi infrastructură adecvată.

• IT&C - domeniu vizat de investitorii israelieni

Un fenomen semnificativ care afectează economia românească este migrarea companiilor IT israeliene, determinate să-şi mute operaţiunile în Europa, în special în România, ca urmare a instabilităţii interne din Israel. În ultimul an, potrivit presei din Israel, multe firme din ţara respectivă şi-au relocalizat activităţile pentru a-şi proteja capitalul şi a continua să funcţioneze în medii mai stabile economic. Astfel, România a devenit o destinaţie atractivă pentru aceste companii, care caută costuri mai reduse şi o forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnologic.

Companiile din IT israeliene joacă un rol crucial în economia României, având în vedere că acest sector este unul dintre motoarele de creştere ale economiei naţionale. Migrarea capitalului israelian către pieţele româneşti poate accelera dezvoltarea sectorului IT românesc, contribuind la crearea de locuri de muncă şi la îmbunătăţirea infrastructurii tehnologice. De asemenea, această tendinţă reflectă o mutare strategică a capitalului privat israelian dinspre pieţele locale către pieţele mai stabile din Europa Centrală şi de Est.

Cu toate acestea, presa din Israel arată că sectorul high-tech al statului respectiv îşi continuă dezvoltarea. Deşi investiţiile în acest sector au scăzut comparativ cu anul 2022, startup-urile israeliene au reuşit să atragă 6,9 miliarde dolari până la finalul anului 2023, ceea ce, în opinia experţilor de la Tel Aviv consultaţi de sursele citate, este o realizare semnificativă, având în vedere crizele multiple cu care se confruntă ţara. În plus, investitorii internaţionali au continuat să sprijine acest sector, ceea ce subliniază încrederea lor în capacitatea Israelului de a inova şi de a genera creştere economică pe termen lung, fapt demonstrat şi de creşterea valorii acţiunilor companiilor din Israel pe bursa din Tel-Aviv, valoarea acestora dublându-se practic în ultimul an, potrivit datelor publicate de site-urile Jerusalem Post, Times of Israel şi Calcalist. Acest fapt demonstrează că investitorii străini pariază în continuare pe termen lung pe inovaţia şi cercetarea-dezvoltarea israeliene în domeniul IT&C şi în tehnologia aferentă.

• Investiţii israeliene în industria de apărare şi în zona imobiliară din ţara noastră

Sectorul imobiliar din România a fost unul dintre cele mai atractive pentru investitorii israelieni, în ultimul deceniu. Multe dintre proiectele mari de construcţii din Bucureşti şi alte oraşe mari sunt finanţate de investitori israelieni. Actuala situaţie economică din Israel a dus la o reevaluare a riscurilor, iar ieşirile de capital din Israel ar putea avea un impact pozitiv, adică este posibil să asistăm la o creştere a fluxului de investiţii în proiectele imobiliare româneşti. Potrivit jurnaliştilor de la Calcalist, deşi sectorul imobiliar din România rămâne atractiv, în cazul în care guvernul de la Tel Aviv va decide să îi oblige pe investitorii israelieni vor fi forţaţi să îşi redirecţioneze fondurile pentru a acoperi pierderile interne din Israel, există riscul ca retragerile de capital să încetinească dezvoltarea unor proiecte majore din ţara noastră.

Un alt domeniu în care investitorii din Israel au intrat puternic în piaţa din ţara noastră este industria de apărare. Pe lângă contractele încheiate în ţara noastră de compania israeliană Elbit Systems, aceasta a înfiinţat o filială în România, Elmet International SRL, care se ocupă şi ea de activităţi legate de industria de apărare. Printre companiile din industria de apărare israeliană interesate să îşi mute o parte din producţie în ţara noastră se mai numără, potrivit surselor citate, Israel Aerospace Industries şi Rafael Advanced Defence Systems, ultima companie propunând deschiderea în România a unei fabrici care să producă sistemul de apărare antiaeriană Spyder, ceea ce ar avea un efect pozitiv asupra economiei naţionale privind exportul de armament ce ar urma să fie realizat prin respectiva capacitate de producţie.

• Ieşirea capitalurilor din Israel a întărit S&P 500 cu peste 134 miliarde shekeli

Economia Israelului, grav afectată de război, a înregistrat o încetinire semnificativă, potrivit Calcalist şi Times of Israel. FMI a estimat, în urmă cu câteva zile o creştere economică de doar 0,7% la finalul anului 2024, ceea ce reprezintă o scădere drastică faţă de prognoza anterioară, din luna aprilie, ce prevedea o creştere de 1,6% pentru economia israeliană. Potrivit datelor publicate de sursele citate, prognoza inflaţiei pentru Israel în anul 2024 a fost majorată de FMI de la 2,4% la nivelul de 3,1% (peste plafonul ţintă de 3% estimat de guvernul de la Tel Aviv), dar cu un vârf de 3,4% aşteptat la finalul anului curent. În ceea ce priveşte anul 2025, FMI prevede că inflaţia medie în Israel va fi de 3,1%, dar la sfârşitul anului (decembrie 2025) va scădea la 2,4%.

Această încetinire este cauzată de perturbările majore din economie, de creşterea cheltuielilor militare şi de reducerea consumului şi a investiţiilor locale. În plus, fondurile de pensii şi alte instituţii financiare israeliene au început să îşi redirecţioneze economiile către pieţele internaţionale, în special către S&P 500. Peste 50% din economiile israelienilor au fost investite în pieţe externe, ceea ce indică o pierdere de încredere în stabilitatea pieţei interne. Site-ul israelian de ştiri Globes.co.il precizează că, în ultimii trei ani, proporţia economiilor pe termen lung ale israelienilor investite în indicele SUA a crescut de la 1% la 8%. Până acum trei ani, indicele S&P 500, care cuprinde cele mai mari companii din SUA, era locul în care investeau experţii bursieri din Israel, care au canalizat pe termen lung 1% din suma totală de bani investită, adică 6 miliarde shekeli. Sursa citată susţine că, ulterior, angajaţii din tehnologie şi tinerii cu un grad ridicat de conştientizare financiară şi-au orientat investiţiile şi economiile către S&P 500, iar în ultimii trei ani suma totală investită a crescut de la şase miliarde shekeli la 134 miliarde shekeli, bani care includ şi investiţiile făcute de fondurile de pensii, fondurile de previziune şi fondurile de formare avansată, ceea ce înseamnă 8% din activele financiare pe termen lung ale cetăţenilor israelieni.

Potrivit unui studiu realizat de Leader Private Capital, citat de site-ul Calcalist, valoarea fondurilor de investiţii private şi investiţiile directe au crescut cu 15 miliarde shekeli sau aproximativ 5%, între iulie 2023 şi iulie 2024, atingând un total de 300 miliarde shekeli, dar 81% din aceste investiţii sunt direcţionate către fonduri străine. Conform analizei Index Research and Development, 75 miliarde shekeli au fost investiţi pe piaţa de pensii din Israel în ultimul an, sumă din care 41 miliarde shekeli au fost transferaţi către indicele S&P 500, în timp ce restul de 37% a mers la instrumente financiare gestionate de managerii de portofoliu din instituţiile financiare israeliene.

• Out-flow-ul capitalurilor proprii - un blestem pentru autorităţile de la Tel Aviv, susţin experţii financiari din Israel

Yaniv Pagot, vicepreşedinte executiv şi şeful departamentului de tranzacţionare, indici şi derivate la Bursa de Valori din Tel Aviv, a declarat pentru Globes.co.il că practic unul din patru shekeli merge către S&P 500, în timp ce Yaron Dayagi de la Index Research susţine că investiţiile respective nu sunt utile pentru toate instituţiile financiare israeliene. O sursă din cadrul instituţiilor financiare israeliene a mai spus pentru sursa citată că riscul investiţiilor în S&P 500 este mai mare este pentru economia israeliană decât pentru investitorul individual.

"Pentru noi, ca economie israeliană însetată de investiţii în companii israeliene, în infrastructura din ţară şi în întreprinderi locale, acest exod al investitorilor este un blestem. Ne aflăm într-o perioadă în care investitorii străini cu greu investesc aici şi, pe bună dreptate, din punctul lor de vedere; aşteaptă ca situaţia din Israel să devină clară. Investiţiile private sunt ancora creşterii economiei. Dacă orice investitor individual sau orice instituţie financiară israeliană îşi trimite banii în străinătate, atunci o face în interes propriu, şi nu în interes comun. Dacă nu vom investi în ţara noastră, vor fi mai puţini bani pentru a finanţa investiţiile de care avem nevoie. Dacă priviţi profilul previziunilor privind creşterea economică, o parte dintre estimări aşteaptă o scădere a investiţiilor. Or, banii pentru aceste investiţii trebuie să vină fie de la guvern, fie de la investitori privaţi", a afirmat sursa citată.

În schimb, sectorul imobiliar rămâne concentrat predominant pe plan local, în timp ce investiţiile în infrastructură sunt concentrate în proiecte din America de Nord şi Europa. Dacă în urmă cu zece ani 40% din investiţiile private instituţionale erau direcţionate către fonduri israeliene, astăzi această cifră a scăzut la sub 20%. De asemenea, high-tech-ul israelian resimte efectele acestor schimbări, întrucât unul dintre puţinele sectoare în care instituţiile israeliene şi-au redus investiţiile este capitalul de risc şi investiţiile directe în companii (co-investiţii). Deşi Autoritatea pentru Inovare din Israel a lansat recent un nou program de beneficii, investitorii instituţionali au întârziat să se întoarcă la fondurile de capital de risc, deoarece noul plan se concentrează pe îmbunătăţirea randamentelor pozitive, mai degrabă decât pe asigurarea unei plase de siguranţă pentru pierderi.

Acest lucru reiese şi din datele statistice publicate pe site-ul Calcalist, informaţii care arată că în trimestrul III al anului curent firmele high-tech din Israel au încheiat 61 de tranzacţii în valoare totală 938 milioane dolari. Experţii consultaţi de sursa citată susţin că acesta este cel mai mic număr de capital strâns în ultimii 7 ani şi cel mai mic număr de tranzacţii din ultimul deceniu.

• Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni de la El Al confirmă starea gravă a economiei israeliene

Această migrare a capitalului este un indicator al instabilităţii economice din Israel şi al nevoii instituţiilor financiare de a găsi pieţe mai sigure pentru a-şi proteja investiţiile. Această ieşire masivă de capital poate avea efecte pe termen lung asupra capacităţii Israelului de a-şi finanţa propria economie, în special în contextul unui deficit bugetar în creştere şi a unei datorii publice estimate să depăşească 65% din PIB până în 2025.

De asemenea, acest fenomen afectează capacitatea Israelului de a-şi finanţa propriile proiecte de dezvoltare şi de a atrage investiţii locale. Fuga capitalului creează un cerc vicios, unde lipsa de încredere în pieţele locale descurajează investiţiile noi, exacerbând problemele economice.

Un alt simbol al dificultăţilor economice ale Israelului este situaţia companiei aeriene naţionale El Al. În timpul conflictului din Gaza, El Al a devenit practic un monopol pe piaţa aviatică israeliană, deoarece majoritatea companiilor aeriene internaţionale şi-au suspendat zborurile către Israel din motive de securitate. Această poziţie de monopol, deşi teoretic avantajoasă, a expus şi mai mult problemele financiare şi de management ale companiei. Proprietarul majoritar al El Al, Eli Rosenberg, şi-a vândut pachetul de control pentru o sumă estimată la un miliard de dolari, indicând lipsa de încredere în viitorul companiei şi dificultăţile economice persistente. Deşi această vânzare ar putea aduce o oportunitate de restructurare, viitorul El Al este incert. Monopolul temporar nu a reuşit să rezolve problemele financiare cronice ale companiei, care se confruntă cu o concurenţă internaţională puternică şi cu o scădere a cererii de călătorii în timpul conflictului.

Chiar dacă economia Israelului se află într-o poziţie vulnerabilă, fiind afectată de conflictul militar şi de turbulenţele economice globale, factorii de decizie de la Tel Aviv sunt optimişti, prin prisma puterii sectorului tehnologic şi a investiţiilor continue în infrastructură. Viitorul economic al Israelului depinde însă în mare măsură de durata şi intensitatea conflictului cu Hamas, de capacitatea guvernului de a gestiona eficient bugetul şi datoria publică, şi de menţinerea încrederii investitorilor străini, care prin finanţarea unor proiecte şi sprijinirea inovaţiei ar putea contribui la reconstruirea economiei şi la crearea de locuri de muncă.