CUM DĂ ŢARA NOASTRĂ CU PICIORUL OPORTUNITĂŢILOR ECONOMICE În drumul către Vest, Iranul ocoleşte România

Iranul îşi face reintrarea în circuitul economic internaţional, ca urmare a implementării acordului nuclear, semnat anul trecut, la Viena. Ţara noastră ar fi putut profita de revenirea pe piaţă a acestei economii afectată de ani întregi de sancţiuni şi care, în acest moment, se arată dornică să îşi consolideze poziţia de lider regional şi să se afirme la nivel global. Vorbim despre o importantă piaţă de desfacere (în 2011, conform Centrului Iranian de Statistică, populaţia statului era de peste 75 de milioane de locuitori, dintre care mai mult de 53 de milioane locuiau în mediul urban), dar şi de un partener comercial cu care ţara noastră a avut o colaborare fructuoasă în trecut. România ar fi putut profita, măcar, de capitalul de imagine lăsat moştenire de regimul Ceauşescu, a cărui politică externă ne-a deschis uşile colaborării cu state din regiunea cunoscută sub denumirea de MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord).

Consultând informaţiile date publicităţii de agenţiile de presă iraniene (Iranian News Agency, Tasnim, Mehr News, care oferă şi variante în engleză ale site-urilor), putem urmări pe hartă drumul croit de Iran, către statele occidentale.

• Teheranul - în căutarea drumului către Occident

Iranul a semnat, la mijlocul săptămânii trecute, două Memorandumuri de Înţelegere cu Armenia, prilej cu care ministrul Transporturilor de la Teheran, Abbas Akhundi, a afirmat că ţara sa doreşte să activeze patru rute regionale, care să facă legătura dintre coridorul din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Toate cele patru rute menţionate de oficialul iranian, conform IRNA, conduc către Marea Neagră, pe diferite căi: tranzitând Armenia şi Turcia; trecând prin Republica Azerbaidjan; din portul Amirabad, de la Marea Caspică, prin Georgia şi, ultima dintre acestea, prin Armenia şi portul Poti (Georgia). De altfel, Iranul a început deja consolidarea relaţiilor cu statele din zonă, precum Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

Din lista expusă, doar ruta Iran-Armenia-Turcia ar putea asigura transportul mărfurilor pe uscat, mai departe, către Europa Occidentală. Celelalte, în schimb, conducând către Marea Neagră, deschid drumul pentru transportul pe calea apei. Şi, aici, România ar fi putut interveni, devenind, măcar, o ţară de tranzit pentru comerţul iranian cu statele vestice, graţie porturilor pe care le are, dacă nu o destinaţie finală pentru mărfurile şi serviciile din Orient.

Într-un interviu acordat ziarului BURSA, ambasadorul iranian la Bucureşti, Hamid Moayyer, a amintit de faptul că Teheranul a fost vizitat recent de nu mai puţin de 145 de delegaţii - dar niciuna din partea României! În schimb, în timpul unei discuţii telefonice dintre preşedintele iranian, Hassan Rouhani, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, liderul de la Teheran ar fi afirmat, potrivit agenţiei IRNA, că implementarea acordului nuclear a pregătit terenul pentru o extindere a cooperării dintre ţara sa şi statele Uniunii Europene, în special Bulgaria.

Săptămâna trecută, aceeaşi agenţie de ştiri a anunţat că, în contextul unei întâlniri desfăşurate cu ocazia plecării ambasadorului iranian în exerciţiu de la Zagreb, Andrea Metelko Zgombic, director general în ministerul de Externe croat, ar fi afirmat că este nevoie de o dezvoltare a relaţiilor dintre cele două state.

Dacă, în Croaţia, consolidarea relaţiilor bilaterale cu Teheranul ţine, mai mult, de domeniul declaraţiilor, Serbia a făcut deja paşi concreţi în acest sens. La începutul lunii decembrie a anului trecut, reprezentanţi din ţara vecină şi din Iran au semnat mai multe acorduri, privitoare la intrarea comună pe pieţe terţiare, cooperarea în domeniul turismului şi proiecte în domeniul parteneriatelor public-private. Serbia nu este singura ţară cu care ne învecinăm care s-a arătat deschisă unei cooperări cu Teheranul. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a efectuat o vizită în capitala Iranului, unde au fost semnate mai multe acorduri bilaterale - două dintre acestea, menţionate de Budapest Business Jounal, vizează stimularea investiţiilor, respectiv evitarea dublei taxări.

Agenţia de presă slovenă, STA, a anunţat că şi guvernul de la Ljubljana a semnat, recent, cu autorităţile de la Teheran, un memorandum privind cooperarea în sectorul energetic.

Concluzionând, dacă avem în vedere faptul că multe state din Europa, printre care şi vecinii noştri de la sud şi vest, şi-au manifestat interesul pentru a face afaceri cu Iranul, este dificil de explicat de ce România nu a depus minimul efort în acest sens - să trimită o delegaţie în Iran. Ţara noastră nu ar fi un capăt de drum pentru mărfurile şi serviciile iraniene, pentru că statele din jurul nostru s-au arătat dornice să colaboreze cu Teheranul. Şi nu ar fi apărut situaţia în care produsele ajungeau în România, ca după aceea să nu mai poată fi trimise mai departe.

• De ce Bulgaria poate şi noi nu?

România şi Bulgaria sunt adesea puse "în aceeaşi oală", în cadrul discuţiilor ce au loc pe plan european. Cele două state au aderat împreună şi sunt asemănătoare din multe puncte de vedere. De ce, aşadar, Sofia a ştiut să profite de reintrarea pe piaţă a Iranului, stat cu o economie impresionantă şi dornic să-şi creeze sau consolideze relaţiile cu ţările europene, şi noi nu?

S-ar fi putut pune problema că România nu este la fel de atractivă pentru investitorii străini pe cât este Bulgaria. Afirmaţia este greu de susţinut, însă. Principalii indicatori economici, în conformitate cu datele oferite de Eurostat, arată că situaţia este favorabilă României.

Una dintre primele unităţi de măsură la care ne putem raporta, pentru a face o comparaţie între ţara noastră şi vecinii sudici, este Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. În perioada 2010-2014, România a stat mai bine din acest punct de vedere, faţă de Bulgaria: în 2014, diferenţa a ajuns la 1600 de euro (7500 euro/cap de locuitor, faţă de numai 5900). Ambele state au înregistrat o creştere a acestui indicator în perioada de referinţă. România are, în plus, o rată a şomajului inferioară celei bulgăreşti, şi aşa a fost în tot intervalul 2010-2014.

Portalul Santander Trade oferă informaţii celor care doresc să investească în străinătate şi, comparând datele pentru România şi Bulgaria, se observă că cele două ţări sunt similare din mai multe puncte de vedere. Analiza vizează patru indicatori, iar scorurile pentru doi dintre aceştia (indexul puterilor de care beneficiază acţionarii, respectiv indexul pentru protecţia investitorilor). Diferenţele apar la indexul pentru transparenţa tranzacţiilor (unde România are nota 9, iar bulgarii ne-au depăşit cu un punct) şi la indexul pentru responsabilitatea managerilor - unde i-am depăşit pe vecinii sudici, cu un scor de 5, faţă de numai 1. În plus, România atrage un flux al investiţiilor străine directe aproape dublu faţă de Bulgaria şi are de peste trei ori mai multe investiţii de tip Greenfield (făcute de la zero).

Un al doilea argument pentru care Bulgaria ar părea mai atractivă decât România este situaţia infrastructurii. Nici acesta nu se susţine, dacă facem, din nou, apel la datele Eurostat. Cantitatea de mărfuri transportate pe teritoriul nostru este mai mare decât cea din statul vecin, uneori chiar la o diferenţă considerabilă (spre exemplu, în ţara noastră au fost transportate, prin sistemul feroviar, de 4 ori mai multe tone-kilometru faţă de Bulgaria, iar pe căile navigabile interioare, volumul traficului din ţara noastră a fost dublu).

Aşadar, răspunsul la întrebarea "de ce Bulgaria poate şi noi nu?" nu trebuie căutat nici la Teheran, nici în altă parte, ci doar la autorităţile de la Bucureşti.